Copyright: Deciziile Nataliei Mogol, Vicedirector al AGEPI, au costat autorii peste 7 milioane de lei

06 Iul. 2026, 11:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Iul. 2026, 11:33 // Actual //  Ursu Victor

Leon Știrbu, Președintele Asociației Naționale „COPYRIGHT”, a emis o declarație publică, în care se adresează autorilor, interpreților, producătorilor, titularilor de drepturi, membrilor organizațiilor de gestiune colectivă, reprezentanților mass-media, Președinției, Parlamentului și Guvernului Republicii Moldova:

”Informez despre o situație extrem de gravă care afectează întregul sistem de gestiune colectivă a dreptului de autor și a drepturilor conexe din Republica Moldova.
Din 06 martie 2026 colectarea remunerațiilor de autor este blocată, deoarece până în prezent, de către AGEPI nu este desemnat noul colector al acestor remunerații.

Consecințele acestei situații sunt devastatoare pentru toți titularii de drepturi, creând un prejudiciu practic imposibil de recuperat, care se ridică la peste 7 milioane de lei, suma care urma să fie colectată și achitată în baza contractelor încheiate. În aceste circumstanțe, remunerațiile de autor aferente primei jumătăți a anului, care sunt distribuite în mod obișnuit în luna iulie, nu vor avea loc.

În ultimele patru luni, întreaga piață utilizează muzică fără licențele necesare, iar prin inacțiunea AGEPI s-a ajuns la legalizarea pirateriei la nivel național.

Acest blocaj nu a apărut întâmplător.

Toată situația este datorată acțiunilor fostului director interimar al AGEPI, Natalia Mogol, la moment director adjunct. Dna Mogol promovează în mod abuziv următoarele interese:

ale OGC-urilor din Federația Rusă,
a persoanei cu trecut criminal condamnată pentru acte de corupție, implicată în furtul milioanelor de lei de la autori,
ale persoanelor implicate în prejudicierea cu milioane de lei a titularilor de drepturi, fapt confirmat prin Act de control special al AGEPI. Este vorba despre fosta conducere a structurii comune de colectare, concubinii Roșca Valeriu și Belei Olga.
După revocarea din funcție și încetarea relațiilor de muncă cu respectivele persoane, aceștia fondează alte 2 asociații, unde funcția de director este deținută de Belei O. iar Roșca V. este jurist.* Avizarea acestor noi asociații în calitate de organizații de gestiune colectivă, efectuată de către Mogol N., a avut loc cu încălcarea gravă a legislației în vigoare.

Scopul urmărit de organizațiile de gestiune colectivă din Federația Rusă, și anume, crearea haosului în sistemul național de gestiune colectivă și destabilizarea domeniului, care nu a putut fi obținut în ultimii cinci ani, a fost realizat de Mogol N., în doar patru luni.

Pe parcursul ultimului an, atât asociațiile căpușă ale OGC-urilor rusești, cât și Roșca V. și Belei O. au înaintat către diverse organe de drept multiple sesizări și plângeri false în privința asociațiilor naționale, însă controalele inițiate nu au stabilit careva încălcări. Cu toate acestea, în temeiul ultimei plângeri depusă de Belei O., AGEPI a inițiat un control special pe care îl considerăm lipsit de temei legal și care va fi contestat în instanța de judecată.

Un alt subiect important este actuala Lege privind dreptul de autor și drepturile conexe, adoptată în anul 2022. Asociațiile au depus eforturi pentru a preveni adoptarea acestei legi, iar după intrarea ei în vigoare continuă să solicite modificarea ei, deoarece respectiva lege a prejudiciat autorii și alți titulari de drepturi cu zeci de milioane de lei în ultimii trei ani.

După mai multe acțiuni, conferințe, seminare internaționale cu participarea experților europeni, a fost obținută expertiza legii întocmită în cadrul proiectului desfășurat de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală. Această expertiză confirmă că legea este profund defectuoasă în materia gestiunii colective (cu expertiza și concluziile corespunzătoare puteți lua act pe pagina web oficială a asociației).

De asemenea, expertiza indică articolele ce urmează a fi modificate pentru a corespunde standardelor europene.

Totodată, AN COPYRIGHT a informat AGEPI că, în lipsa modificării Legii actuale în conformitate cu recomandările expertizei și în absența unor soluții provizorii care să deblocheze sistemul, va analiza oportunitatea continuării activității în domeniul gestiunii colective.

În timpul cel mai apropiat AN COPYRIGHT va organiza o conferință de presă în cadrul căreia vor fi prezentate informații suplimentare privind situația descrisă. Ulterior, va fi convocată Adunarea Delegaților și Adunarea Generală a membrilor AN COPYRIGHT pentru a decide măsurile ce urmează a fi întreprinse.”

UPDATE 

Natalia Mogol a venit cu o reacție la acuzațiile COPYRIGHT:

„Afirmațiile potrivit cărora Mogol Natalia, Directoare adjunctă, AGEPI (care a exercitat interimatul funcției de Director al AGEPI în perioada 26.01.2026-13.05.2026) ar fi promovat în mod abuziv interesele unor organizații sau persoane, ar fi acționat ilegal, ar fi determinat lipsirea autorilor de remunerațiile cuvenite, ar fi cauzat blocarea sistemului de gestiune colectivă sau ar fi contribuit la «legalizarea pirateriei» sunt false și fără substrat factologic. Acțiunile întreprinse de Mogol Natalia în exercitarea atribuțiilor de serviciu au fost realizate în limitele competențelor legale și cu respectarea cadrului normativ aplicabil.”

05 Oct. 2026, 15:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Oct. 2026, 15:13 // Actual //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.