Corupția endemică dă bătăi de cap moldovenilor. Autoritățile vor să pună legea în capul mesei

Consolidarea statului de drept și contracararea corupției în Moldova rămân priorități majore. Obiectivul nostru principal este de a implementa reforme pentru a pune bazele unui stat de drept puternic în Moldova. În acest scop, obiectivele noastre imediate includ curățarea sistemului și crearea unui cadru riguros pentru a menține independența și responsabilizarea actorilor din sectorul justiției, care sunt esențiale pentru combaterea corupției, reducerea căilor de influență politică, instaurarea unei încrederi mai mari în sistemul nostru judecătoresc și îmbunătățirea accesului la justiție și înfăptuirea acesteia, se arată în scrisoarea Guvernului către FMI privind programul de reforme asumat pentru 40 de luni.

Ne vom asigura că există proceduri de rigoare, în urma cărora persoanele corupte și funcționarii publici acuzați de folosirea funcției publice pentru obținerea de beneficii personale să fie trași la răspundere pe deplin. Aceste priorități sunt cuprinse în Strategia pentru asigurarea independenței și integrității justiției care urmează să fie aprobată până la finele lunii decembrie a anului 2021. Ne angajăm să realizăm aceste reforme în conformitate cu principiile constituționale și normele și standardele recunoscute la nivel internațional. De asemenea, ne angajăm să combatem corupția la nivel înalt, să eliminăm actorii nocivi din sfera publică și să consolidăm integritatea, capacitățile și independența instituțiilor-cheie responsabile de lupta cu corupția”, susține Guvernul.

Ultimul indice al corupției publicat anul trecut de Tranparency International arată că Republica Moldova rămâne printre statele cele mai corupte din lume și din regiune. Republica Moldova a înregistrat un scor al IPC de 34 puncte, fiind pe locul 115 din 180 ţări (în IPC 2019, Moldova, cu un scor de 32 puncte, a fost pe locul 120 din 180 ţări). Printre „vecinii de clasament” ai Republicii Moldova sunt Filipinele (34), Egiptul (33), Panama (35), Macedonia de Nord (35), Bosnia (35). De remarcat că România a înregistrat un scor al IPC de 44 puncte, Estonia (74), Lituania (60), Letonia (57).

#legi #indice #coruptie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pentru mulți producători mici și mijlocii din Republica Moldova, drumul spre piața Uniunii Europene pare dificil, uneori chiar imposibil. Lipsa certificărilor de calitate, volumele mici, accesul limitat la informație și la exportatori cu experiență sunt obstacole. Istoria lui Nicolae Susan, producător de struguri de masă din satul Ursoaia, raionul Cahul, demonstrează însă că acest drum poate fi parcurs cu succes atunci, când există cooperare și sprijin profesionist.

Povestea Gospodăriei Țărănești „Nicolae Ștefan” începe în anul 2000, odată cu repartizarea terenurilor agricole. Primele încercări în agricultură au fost marcate de secetă, pierderi și un accident grav de muncă, care l-a ținut pe Nicolae Susan departe de câmp aproape doi ani. În lipsa oportunităților locale și cu responsabilitatea unei familii în creștere, acesta a ales calea emigrației, muncind în construcții în Franța pentru a acumula capital.

Odată revenit acasă, Nicolae Susan a investit primii bani câștigați peste hotare în agricultură. Acesta a plantat în 2006, primul hectar de struguri de masă. Ulterior, suprafața a fost extinsă treptat, an de an, exclusiv din surse proprii.

Astăzi, gospodăria dispune de șase hectare de struguri de masă, soiul Moldova, precum și de un depozit frigorific propriu. Infrastructura este necesară pentru menținerea calității și valorificarea producției.

„Nu am ales la întâmplare să producem struguri Moldova. Acest soi este adaptat condițiilor pedoclimatice locale, rezistent și apreciat atât pe piața regională, cât și pe cea europeană, atunci când este produs conform standardelor. Iar eu ca producător știu că poți produce struguri buni, dar fără depozitare, irigare și disciplină tehnologică, nu ai ce căuta pe piața UE. Respectiv, am avut norocul să formăm un grup de producători, cu oameni ca mine, din Ursoaia și Baurci, ghidați de specialiști și un exportator cu experiență, datorită cărora am reușit să ne certificăm GLOBALG.A.P și să obținem „bilet” de export”, a declarat producătorul.

Astfel, pe durata anului 2025, Nicolae Susan a lucrat în cadrul unui model de cooperare facilitat de Asociația Moldova Fruct, în parteneriat cu exportatorul Mialex Nord. Acest model a permis producătorului să își uniformizeze tehnologiile, tratamentele fitosanitare, evidențele și practicile de igienă, elemente imposibil de gestionat eficient în mod individual pentru accesarea pieței UE.

„De unul singur nu faci față exportului. Este un domeniu dificil, o profesie aparte chiar. Rolul meu este să produc struguri de calitate, iar exportatorul știe cel mai bine cum să îi comercializeze.”, explică Nicolae Susan.

Tot în 2025, Nicolae Susan se număra printre cei nouă producători mici și mijlocii care au obținut certificarea GLOBALG.A.P., în cadrul unui program complex de instruire, mentorat și pregătire tehnică, implementat de Asociația Moldova Fruct, cu sprijinul Elveției și Helvetas Moldova, prin Proiectul OPTIM.

„Certificarea GLOBALG.A.P. a schimbat modul în care lucrăm. În grup am reușit să respectăm toate procedurile, iar asta a permis exportatorului să livreze strugurii noștri direct în Germania și Polonia.”, subliniază producătorul.

Astăzi, gospodăria este o afacere de familie, în care este implicat și fiul producătorului, iar planurile de viitor vizează extinderea plantațiilor, investiții în irigare și infrastructură, precum și menținerea certificării internaționale.

Modelul implementat în 2025 reprezintă primul exemplu funcțional de integrare a micilor producători de struguri de masă în lanțul de aprovizionare pentru piața UE, iar succesul său deschide calea pentru extinderea inițiativei și către alte culturi, precum prunele.