Corupția endemică dă bătăi de cap moldovenilor. Autoritățile vor să pună legea în capul mesei

Consolidarea statului de drept și contracararea corupției în Moldova rămân priorități majore. Obiectivul nostru principal este de a implementa reforme pentru a pune bazele unui stat de drept puternic în Moldova. În acest scop, obiectivele noastre imediate includ curățarea sistemului și crearea unui cadru riguros pentru a menține independența și responsabilizarea actorilor din sectorul justiției, care sunt esențiale pentru combaterea corupției, reducerea căilor de influență politică, instaurarea unei încrederi mai mari în sistemul nostru judecătoresc și îmbunătățirea accesului la justiție și înfăptuirea acesteia, se arată în scrisoarea Guvernului către FMI privind programul de reforme asumat pentru 40 de luni.

Ne vom asigura că există proceduri de rigoare, în urma cărora persoanele corupte și funcționarii publici acuzați de folosirea funcției publice pentru obținerea de beneficii personale să fie trași la răspundere pe deplin. Aceste priorități sunt cuprinse în Strategia pentru asigurarea independenței și integrității justiției care urmează să fie aprobată până la finele lunii decembrie a anului 2021. Ne angajăm să realizăm aceste reforme în conformitate cu principiile constituționale și normele și standardele recunoscute la nivel internațional. De asemenea, ne angajăm să combatem corupția la nivel înalt, să eliminăm actorii nocivi din sfera publică și să consolidăm integritatea, capacitățile și independența instituțiilor-cheie responsabile de lupta cu corupția”, susține Guvernul.

Ultimul indice al corupției publicat anul trecut de Tranparency International arată că Republica Moldova rămâne printre statele cele mai corupte din lume și din regiune. Republica Moldova a înregistrat un scor al IPC de 34 puncte, fiind pe locul 115 din 180 ţări (în IPC 2019, Moldova, cu un scor de 32 puncte, a fost pe locul 120 din 180 ţări). Printre „vecinii de clasament” ai Republicii Moldova sunt Filipinele (34), Egiptul (33), Panama (35), Macedonia de Nord (35), Bosnia (35). De remarcat că România a înregistrat un scor al IPC de 44 puncte, Estonia (74), Lituania (60), Letonia (57).

#legi #indice #coruptie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.