Corupția endemică dă bătăi de cap moldovenilor. Autoritățile vor să pună legea în capul mesei

Consolidarea statului de drept și contracararea corupției în Moldova rămân priorități majore. Obiectivul nostru principal este de a implementa reforme pentru a pune bazele unui stat de drept puternic în Moldova. În acest scop, obiectivele noastre imediate includ curățarea sistemului și crearea unui cadru riguros pentru a menține independența și responsabilizarea actorilor din sectorul justiției, care sunt esențiale pentru combaterea corupției, reducerea căilor de influență politică, instaurarea unei încrederi mai mari în sistemul nostru judecătoresc și îmbunătățirea accesului la justiție și înfăptuirea acesteia, se arată în scrisoarea Guvernului către FMI privind programul de reforme asumat pentru 40 de luni.

Ne vom asigura că există proceduri de rigoare, în urma cărora persoanele corupte și funcționarii publici acuzați de folosirea funcției publice pentru obținerea de beneficii personale să fie trași la răspundere pe deplin. Aceste priorități sunt cuprinse în Strategia pentru asigurarea independenței și integrității justiției care urmează să fie aprobată până la finele lunii decembrie a anului 2021. Ne angajăm să realizăm aceste reforme în conformitate cu principiile constituționale și normele și standardele recunoscute la nivel internațional. De asemenea, ne angajăm să combatem corupția la nivel înalt, să eliminăm actorii nocivi din sfera publică și să consolidăm integritatea, capacitățile și independența instituțiilor-cheie responsabile de lupta cu corupția”, susține Guvernul.

Ultimul indice al corupției publicat anul trecut de Tranparency International arată că Republica Moldova rămâne printre statele cele mai corupte din lume și din regiune. Republica Moldova a înregistrat un scor al IPC de 34 puncte, fiind pe locul 115 din 180 ţări (în IPC 2019, Moldova, cu un scor de 32 puncte, a fost pe locul 120 din 180 ţări). Printre „vecinii de clasament” ai Republicii Moldova sunt Filipinele (34), Egiptul (33), Panama (35), Macedonia de Nord (35), Bosnia (35). De remarcat că România a înregistrat un scor al IPC de 44 puncte, Estonia (74), Lituania (60), Letonia (57).

#legi #indice #coruptie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Opt oferte au fost depuse pentru construirea ultimului tronson al Autostrăzii „Unirii” Târgu Neamț – Iași – Ungheni, contract care prevede și realizarea a aproximativ 5 kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova. La procedură participă companii din România, Bulgaria, Grecia, Italia, Spania, Turcia și Ucraina.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) din România gestionează licitația pentru tronsonul 4, cuprins între DN24, în zona Iași, și Podul peste Prut de la Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova. Sectorul are o lungime de 15,5 kilometri, iar valoarea estimată a contractului este de 4,7 miliarde de lei. Finanțarea este asigurată din fonduri europene prin programul Security Action for Europe (SAFE). Durata totală de realizare este de 46 de luni, dintre care 10 luni sunt alocate proiectării și 36 de luni execuției lucrărilor.

Proiectul include lucrări de infrastructură complexe, printre care 14 poduri și pasaje, două tunele — cel mai lung având circa 1.760 de metri — și două noduri rutiere, unul de perspectivă cu drum de legătură spre viitorul Spital Regional de Urgență și Aeroportul Iași și nodul rutier Golăiești.

CNIR precizează că va acorda punctaj suplimentar constructorului care își asumă finalizarea în cel mult 18 luni a segmentului de 2,77 kilometri dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut de la Ungheni. Elementul de noutate al contractului este segmentul de autostradă care va fi construit dincolo de Prut, pe teritoriul Republicii Moldova, de partea română. „Practic, ducem Autostrada Unirii dincolo de Prut”, a declarat directorul general al CNIR, Gabriel Budescu.

Proiectul este corelat și cu dezvoltarea unui hub logistic multimodal la stația Berești, în raionul Ungheni, pe un teren de 18 hectare. Acesta este gândit ca un punct strategic la frontiera estică a Uniunii Europene, cu acces la rețeaua TEN-T, la infrastructura feroviară cu ecartament european și larg și la coridoarele de transport Centru–Nord.