Creșterea rapidă a prețurilor locuințelor în UE: Cele mai afectate țări și cauzele din spatele fenomenului

11 Oct. 2024, 13:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Oct. 2024, 13:46 // Actual //  Ursu Victor

Prețurile locuințelor din întreaga Uniune Europeană continuă să crească, în frunte cu mai multe țări din Europa Centrală și de Est, liderul fiind Polonia. Începând cu al doilea trimestru din 2023, cele cinci țări cu cele mai mari creșteri sunt Polonia (+17,7%), Bulgaria (+15,1%), Lituania (+10,4%), Croația (+10,0%) și Ungaria (+9,8%), scrie Euronews.

La nivelul întregii UE, prețurile locuințelor au crescut cu 2,9%.

Există, de asemenea, câteva locuri unde cumpărarea a devenit mai puțin costisitoare, comparativ cu anul precedent, cum ar fi Luxemburg (-8,3%), Finlanda (-4,8%), Franța (-4,6%) și Germania (-2,6%).

La fel ca prețurile locuințelor, și chiriile sunt în creștere, cu un plus de 3% față de al doilea trimestru al anului trecut, la nivelul întregii UE.

Există însă o diferență între tendințele cu care se confruntă chiriașii și cumpărătorii. În timp ce costul chiriei a cunoscut o creștere lentă și constantă în ultimul deceniu și jumătate, costul cumpărării a crescut cu peste 50% din 2014.

Fiind unul dintre statele membre ale UE cu cea mai rapidă creștere de la aderarea sa la blocul comunitar în 2004, Polonia a văzut multe dintre aceste tendințe în mod deosebit de viu.

„Prețurile locuințelor din Polonia au crescut de peste două ori din 2013”, spune pentru Euronews Marcin Kręglewski, specialist în domeniul imobiliar la firma de avocatură Dudkowiak Kopeć & Putyra din Varșovia, explicând că salariile din sectorul de afaceri al țării au crescut de peste două ori în acest timp.

„Un alt factor este cererea în continuare ridicată de apartamente sau case unifamiliale. Cererea de case sau locuințe noi este între 1 și 2 milioane de unități. De asemenea, în ultimii ani, Polonia a înregistrat un aflux semnificativ de străini. În prezent, numărul celor care lucrează aici legal depășește 1,1 milioane.

„A existat, de asemenea, o creștere semnificativă a costurilor de construcție, cu 90% între 2016 și 2023. Acest lucru se datorează în mare parte creșterii costurilor forței de muncă și a prețurilor la energie, disponibilității materialelor de construcție și perturbării lanțului de aprovizionare după COVID-19 și războiul din Ucraina.

„Apoi, există disponibilitatea în scădere a terenurilor pentru proiectele de locuințe, în special în cele mai mari zone metropolitane. Iar finanțarea construcției de proiecte de dezvoltare imobiliară generează un cost notabil pentru dezvoltator.”

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.