Criza alimentară va duce la o avalanșă de decese. Se anunță „pandemia săracilor”, specialiștii sunt în alertă

Criza alimentară mondială declanşată de războiul din Ucraina va duce la boli infecţioase grave, dar și la o nouă criză sanitară, a avertizat directorul executiv al Fondului Global pentru Combaterea SIDA, tuberculozei şi malariei.

Blocada rusă aplicată porturilor ucrainene de la Marea Neagră a dus la oprirea exporturilor de cereale ale Ucrainei, al patrulea exportator mondial de grâu şi de porumb, ameninţând aprovizionarea alimentară din multe ţări.

Acestea vor distruge rezistenţa populaţiilor expuse la boli infecţioase din cauza unei alimentaţii deficitare, a declarat Peter Sands, directorul executiv al Fondului Global pentru Combaterea SIDA, tuberculozei şi malariei.

„Cred că următoarea criză sanitară a început deja. Nu este vorba despre un nou virus, ci despre faptul că numeroase persoane malnutrite vor fi mai vulnerabile în faţa virusurilor existente”, a explicat el într-un interviu acordat în marja unei reuniuni a miniştrilor Sănătăţii din G20, organizat în oraşul indonezian Yogyakarta.

Vor apărea boli înfiorătoare

„Cred că impactul combinat al bolilor infecţioase, penuriilor alimentare şi crizei energetice (…) poate să provoace milioane de decese suplimentare”, a adăugat Peter Sands.

Guvernele lumii „trebuie să acorde prioritate îngrijirilor medicale primare, îngrijirilor acordate în sate, în comunităţi”, pentru a diminua impactul crizei alimentare în rândul populaţiilor care sunt cele mai sărace şi cele mai vulnerabile, a subliniat expertul britanic aflat la conducerea acestui fond ce are un buget de 4 miliarde de dolari.

„A fost un dezastru în cazul tuberculozei. În 2020, au existat 1,5 milioane de persoane în minus care să fi fost tratate împotriva tuberculozei şi, din păcate, asta înseamnă că sute de mii de persoane vor continua să moară din cauza bolii şi că ele vor infecta alte persoane”, a adăugat Peter Sands. Aceasta boala ocupă locul al doilea în clasamentul bolilor infecţioase ce provoacă cele mai multe decese la nivel mondial.

Tuberculoza „este pandemia săracilor, de aceea ea nu a atras atât de multe investiţii pentru programe de cercetare şi dezvoltare. Este o tragedie, pentru că (tuberculoza – n.r.) este o boală pe care ştim să o prevenim, să o vindecăm şi de care putem să ne debarasăm”, a adăugat Peter Sands, informează AFP.

#criza alimentara #costuri #decese

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.