Criza alimentară va duce la o avalanșă de decese. Se anunță „pandemia săracilor”, specialiștii sunt în alertă

Criza alimentară mondială declanşată de războiul din Ucraina va duce la boli infecţioase grave, dar și la o nouă criză sanitară, a avertizat directorul executiv al Fondului Global pentru Combaterea SIDA, tuberculozei şi malariei.

Blocada rusă aplicată porturilor ucrainene de la Marea Neagră a dus la oprirea exporturilor de cereale ale Ucrainei, al patrulea exportator mondial de grâu şi de porumb, ameninţând aprovizionarea alimentară din multe ţări.

Acestea vor distruge rezistenţa populaţiilor expuse la boli infecţioase din cauza unei alimentaţii deficitare, a declarat Peter Sands, directorul executiv al Fondului Global pentru Combaterea SIDA, tuberculozei şi malariei.

„Cred că următoarea criză sanitară a început deja. Nu este vorba despre un nou virus, ci despre faptul că numeroase persoane malnutrite vor fi mai vulnerabile în faţa virusurilor existente”, a explicat el într-un interviu acordat în marja unei reuniuni a miniştrilor Sănătăţii din G20, organizat în oraşul indonezian Yogyakarta.

Vor apărea boli înfiorătoare

„Cred că impactul combinat al bolilor infecţioase, penuriilor alimentare şi crizei energetice (…) poate să provoace milioane de decese suplimentare”, a adăugat Peter Sands.

Guvernele lumii „trebuie să acorde prioritate îngrijirilor medicale primare, îngrijirilor acordate în sate, în comunităţi”, pentru a diminua impactul crizei alimentare în rândul populaţiilor care sunt cele mai sărace şi cele mai vulnerabile, a subliniat expertul britanic aflat la conducerea acestui fond ce are un buget de 4 miliarde de dolari.

„A fost un dezastru în cazul tuberculozei. În 2020, au existat 1,5 milioane de persoane în minus care să fi fost tratate împotriva tuberculozei şi, din păcate, asta înseamnă că sute de mii de persoane vor continua să moară din cauza bolii şi că ele vor infecta alte persoane”, a adăugat Peter Sands. Aceasta boala ocupă locul al doilea în clasamentul bolilor infecţioase ce provoacă cele mai multe decese la nivel mondial.

Tuberculoza „este pandemia săracilor, de aceea ea nu a atras atât de multe investiţii pentru programe de cercetare şi dezvoltare. Este o tragedie, pentru că (tuberculoza – n.r.) este o boală pe care ştim să o prevenim, să o vindecăm şi de care putem să ne debarasăm”, a adăugat Peter Sands, informează AFP.

#criza alimentara #costuri #decese

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.