Criză de șampanie! Bogații au epuizat stocurile Moet Hennessy

Amatorii de şampanie au epuizat stocurile casei Moet Hennessy (parte a grupului LVMH), transmite Bloomberg. În pofida climatului economic incredibil de dificil în care trăim în prezent, Moet Hennessy se confruntă cu o criză de șampanie din cauza cererii crescute.

„Am epuizat stocurile pentru unele mărci de top”, a declarat directorul general de la Moet Hennessy, Philippe Schaus, într-un interviu pentru Bloomberg Television la forumul economic de la Singapore, adăugând că în interiorul firmei perioada actuală este catalogată drept „roaring 20s” (-Răsunătorii ani ’20-nr.).

După o scădere iniţială în primele zile ale pandemiei, marile nume din industria de lux raportează vânzări record pe măsură ce consumatorii au dat drumul la cheltuieli. Holdingul francez LVMH Moët Hennessy Louis Vuitton a depăşit estimările analiştilor pentru patru dintre cele cinci divizii principale ale sale cu prilejul publicării celor mai recente rezultate trimestriale, în timp ce rivalul Hermes International a raportat o creştere a vânzărilor de 24%, în pofida faptului că a majorat preţurile la mai multe din produsele sale.

Inflaţia este o sursă majoră de incertitudine, a spus Philippe Schaus. Creşterea costurilor cu materiile prime ar putea obliga Moet Hennessy să majoreze preţurile la unele produse cu până la două cifre, a adăugat Schaus.

În fiecare an, aproximativ 310 milioane sticle de şampanie franţuzească, care beneficiază de o indicaţie geografică strict controlată, sunt vândute în întreaga lume în timp ce alte peste un miliard sunt stocate în pivniţe, în aşteptarea momentului adecvat pentru a fi savurate.

#cerere #sampanie #moet hennessy #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania Viorica- Cosmetic din România, subsidiara celei din Republica Moldova controlată de milionarul Vasilii Chirtoca, intenționează să ajungă la o rețea de 20 de magazine peste Prut.

„Pe lângă dezvoltarea de magazine proprii, nu ratăm oportunitatea să ne extindem şi pe segmentul partenerilor IKA (reţele internaţionale – n.red.), suntem prezenţi cu produse în Kaufland, Auchan, Cora şi Lidl. Pe lângă partea de distribuţie, avem şi vânzările prin intermediul magazinului nostru online în România. Dezvoltăm absolut toate canalele de distribuţie pentru a ajunge la nivelul la care ne dorim. Mai mult, un următor proiect pe care vrem să îl dezvoltăm este partea de vânzări corporate“, a spus Dumitru Petraşcu, CEO al Viorica Cosmetic România, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor.

Fabrica de parfumuri și cosmetice Viorica (redenumită ulterior în Viorica-Cosmetic) a fost construită la finele anilor ’80 ai secolului XX, ca model fiind luată o fabrică a celebrului brand francez Christian Dior.

În 1993, întreprinderea a fost inclusă în lista companiilor nepasibilă privatizării contra bonurilor patrimoniale, însă agravarea situației economice au forțat autoritățile să decidă, la începutul anului 1996, transformarea Viorica-Cosmetic în societate pe acțiuni cu capital majoritar de stat (96%), restul acțiunilor fiind repartizate angajaților.
Mai mult, în 1998, a fost adoptat și un plan individual de privatizare a Viorica-Cosmetic, dar care aşa şi nu a fost realizat, iar în 2007 a fost în general abrogat. Abia în iunie 2012, statul a vândut la Bursa de Valori cota sa de 95,85%. Cumpărătorul – grupul DAAC Hermes, a plătit 51,04 milioane de lei pentru a prelua controlul Viorica-Cosmetic.

Milionarul Vasile Chirtoca controlează compania DAAC-Hermes fondată în 1994. În perioada, când în Republica Moldova s-a desfășurat privatizarea în masă, a creat fondul de investiții pentru privatizare DAAC-Hermes, care ulterior a devenit unul dintre cele mai importante grupuri financiar-industriale din Republica Moldova, numit ”DAAC Hermes grup”S.A.

Astfel, Chirtoca a participat activ și nemijlocit la apariția primelor relații de piață în Republica Moldova. Întreprinderile, administrate de Chirtoca, s-au constituit într-un grup financiar-industrial, compus din circa 40 agenți economici având o strategie de dezvoltare comună.

Acestea activează în diverse ramuri ale economiei moldovenești, cum ar fi: construcția de mașini, fabricarea produselor cosmetice și de parfumerie, repararea și deservirea tehnicii agricole, păstrarea și procesarea culturilor cerealiere, comercializarea și deservirea automobilelor, tehnologiile informaționale.