Criză energetică! Republica Moldova cumpără lumină de peste Prut de două mai scump față de prețul mediu din UE

Prețul spot al energiei electrice din România a fost joi cel mai ridicat din Uniunea Europeană, bombardarea infrastructurii electrice din Ucraina de către Rusia și criza energetică declanșată în Republica Moldova transformând Europa de Est în cea mai scumpă piață a energiei din Europa, conform datelor Profit.ro. Iar situația va continua, potrivit oficialilor ucraineni atacurile rusești afectând 30-40% din infrastructura electrică din țara vecină.

De altfel, prețurile medii din ultima săptămână situează România, alături de Bulgaria, pe cea de-a doua poziție în topul celor mai scumpe piețe spot, după liderul tradițional sezonier, Grecia.

Prețul mediu al energiei tranzacționate pe piața pentru ziua următoare operată de OPCOM începând cu data de vineri, 21 octombrie, când a fost declarată starea de alertă în Republica Moldova a fost de 178,8 euro/MWh, cu 60% peste cel mediu din statele din Europa Occidentală, unde prețul mediu s-a situat sub 110 euro/MWh și cu o treime peste cel mediu din Europa Centrală.

Totodată, începând cu 14 octombrie, Hidroelectrica livrează energie la preț de 450 lei/MWh către Republica Moldova, ea fiind urmată și de OMV Petrom. Înainte de a anunța semnarea contractului cu OMV Petrom, de 50 MW, vicepremierul de la Chișinău, Andrei Spînu, susținea importurile din România se situează la 235 MW.

Exporturile de energie ale României peste Prut nu par mari, maximum 5% raportate la un consum curent mediu de 6000 MW, însă și acestea conduc la diminuarea cantităților disponibile pe piața spot autohtonă.

În plus, pentru echilibrarea sistemului electroenergetic, ÎS Moldelectrica a solicitat ajutor de avarie suplimentar din sistemul electroenergetic al României, la un preț de 190-348 euro/MWh. Potrivit Codului tehnic al rețelei de transport de energie, aprobat prin ordin al ANRE, Dispecerul Energetic Național din cadrul Transelectrica poate acorda ajutor de avarie sistemelor energetice cu care funcționează interconectat și cu care are încheiate convenții în acest sens, în cazul unor deficite de putere sau al unor incidente grave în cadrul acestora. Operatorul sistemului energetic național al Republicii Moldova, Moldelectrica, a declarat stare de alertă în sistemul de peste Prut la finalul săptămânii trecute, după oprirea livrărilor de către Ucraina din cauza atacurilor rusești cu rachetă și după ce liderii separatiști de la Tiraspol au transmis că centrala pe gaze de la Cuciurgan, din Transnistria, nu va mai asigura decât 27% din necesarul de electricitate de pe malul drept al Nistrului, în scădere masivă față de procentul de 70% de dinainte, ca urmare a reducerii de către gigantul rus de stat Gazprom cu 30% a livrărilor de gaze naturale către Republica Moldova.

#Energie #import #criză #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Generația „Baby Boomers”, formată din persoanele născute între 1946 și 1964, va transfera în următoarele două decenii aproximativ 36 de trilioane de dolari către moștenitorii săi, într-un proces considerat cel mai mare transfer de avere între generații din istorie. Totuși, cea mai mare parte a banilor va ajunge la persoane care sunt deja înstărite, arată o analiză realizată de Visa Business and Economic Insights, citată de The Washington Post.

Potrivit studiului, aproape trei sferturi dintre gospodăriile care vor primi moșteniri se vor afla deja în categoria celor mai bogate familii în momentul în care vor încasa averea.

În prezent, generația „Baby Boomers” controlează active estimate la aproximativ 93 de trilioane de dolari. După scăderea datoriilor, cheltuielilor de pensionare și a taxelor, aproximativ 36 de trilioane de dolari vor fi transmise moștenitorilor din generațiile X și Millennials.

În medie, în Statele Unite, fiecare gospodărie care va primi o moștenire ar urma să încaseze aproximativ 515.000 de dolari, însă distribuția va fi extrem de inegală.

Analiza arată că cei mai bogați membri ai generației „Baby Boomers”, aflați în primele 10% după avere, dețin active de aproximativ 44 de trilioane de dolari, în timp ce restul de 90% controlează doar 16 trilioane de dolari.

Economiștii avertizează că acest fenomen riscă să accentueze și mai mult inegalitățile sociale. Potrivit profesorului Jeremy Ney de la Universitatea Columbia, beneficiarii acestor averi vor investi, în principal, în acțiuni și imobiliare, nu în consum.

„Americanii mai bogați vor investi acești bani pe piața bursieră sau în imobiliare. Nu cumpără alimente sau mașini, ci doar își măresc portofoliile de investiții”, a explicat economistul.

Visa estimează că doar 8 trilioane de dolari, adică mai puțin de 9% din averea generației „Baby Boomers”, vor ajunge efectiv în economie sub formă de consum, prin achiziții de locuințe, automobile, călătorii sau cumpărături.

Un alt motiv pentru care averea ajunge tot la persoane deja bogate este creșterea speranței de viață. Astfel, mulți moștenitori primesc averile abia la 50-60 de ani, după ce au avut deja timp să acumuleze propriile active.

Tot mai mulți membri ai generației „Baby Boomers” aleg însă să-și transmită o parte din avere încă din timpul vieții, sprijinindu-și copiii și nepoții cu avansuri pentru locuințe, vacanțe sau alte cheltuieli importante.