Criza energiei: vor ajunge roşiile şi căpşunele de seră să coste cât cireşele la primăvară?

Creșterea costurilor pentru energie afectează deja și alte domenii, cum ar fi, de exemplu agricultura.În contextul crizei de energie din Europa, care deja afectează și China, cultivatorii olandezi se gândesc să-şi restrângă culturile de căpşune din sere şi să se orienteze către alte culturi. Potrivit lor, operarea de sere a devenit destul de costisitoare.

De asemenea, în Marea Britanie, castraveţii şi roşiile ar putea deveni următoarea victimă a crizei gazelor. Majorarea recentă a costurilor gazelor devine deosebit de îngrijorătoare pentru că serele pentru plantele tinere trebuie încălzire pe perioada iernii. Facturile mai mari la energie reprezintă o „uriaşă povară suplimentară“ pentru cultivatori, iar unii şi-ar putea restrânge sau amâna plantările, scrie Bloomberg.

Tot în Marea Britanie, criza gazelor ameninţă să provoace o criză imediată de CO2, un produs secundar al producţiei de îngrăşăminte utilizat la scară largă de industria alimentelor şi băuturilor, scrie Ziarul Financiar.

O criză de CO2 ar forţa abatoarele să se închidă şi ar afecta şi băcăniile pentru că dioxidul de carbon este utilizat pentru prelungirea termenului de valabilitate al alimentelor şi pentru „gheaţa uscată“ care menţine produsele congelate în timpul livrării, dar şi în producţia de băuturi carbogazoase şi bere.

Iar această criză de CO2 riscă să se extindă în Europa, avertiza recent unul dintre cei mai mari distribuitori de gaze din lume, potrivit Financial Times.

Nippon Gases avertizează că „şi alte ţări din Europa vor suferi“ de penurii similare, estimând că livrările sale au scăzut cu 50% la nivelul regiunii.

Un avertisment similar a fost lansat de şeful Yara, grupul norvegian de produse chimice, care a anunţat că-şi va reduce cu 40% producţia europeană de amoniac, un input important pentru unele dintre cele mai utilizate îngrăşăminte.

Svein Tore Hosether, CEO-ul grupului norvegian, arată că nivelurile record ale preţurilor gazelor naturale erodează profitabilitatea fabricilor europene de îngrăşăminte.

Yara a anunţat că-şi va reduce producţia în ţări ca Norvegia, Olanda, Germania şi Italia.

#criza de energie #costuri ridicate #Agricultură #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să îmbătrânească. La începutul anului 2026, în țară locuiau 611,9 mii de persoane cu vârsta de 60 de ani și peste, echivalentul a 25,9% din populația cu reședință obișnuită, arată datele Biroului Național de Statistică.

Ponderea vârstnicilor a crescut de la 25,2% la începutul anului 2024 la 25,9% în 2026, iar BNS califică nivelul actual drept unul „înalt de îmbătrânire demografică”. Procesul este mai pronunțat în cazul femeilor: coeficientul de îmbătrânire ajunge la 29,2%, comparativ cu 22% în rândul bărbaților.

Diferențele dintre femei și bărbați devin și mai mari odată cu înaintarea în vârstă. La persoanele de 60 de ani și peste revin doar 66 de bărbați la 100 de femei, iar în grupa de 85 de ani și peste raportul scade până la numai 35 de bărbați la 100 de femei. Speranța de viață la vârsta de 60 de ani era, în 2025, de circa 21 de ani pentru femei și 16 ani pentru bărbați.

Datele statistice arată și dimensiunea presiunii asupra sistemului de pensii. La 1 ianuarie 2026, Republica Moldova avea 671,7 mii de pensionari, dintre care 530,2 mii primeau pensie pentru limită de vârstă. Pensia medie pentru această categorie era de 4.435,6 lei, însă femeile primeau în medie 4.162 de lei, cu 16,2% mai puțin decât bărbații, care aveau o pensie medie de 4.964,3 lei.

Totodată, 117,8 mii de pensionari pentru limită de vârstă, sau 22,2% din total, beneficiau de pensia minimă, în valoare de 3.055,7 lei. Aproximativ 24,1% dintre pensionarii pentru limită de vârstă erau angajați în câmpul muncii la momentul stabilirii pensiei.

Numărul persoanelor de peste 60 de ani active economic este însă în scădere. În 2025, acesta s-a redus cu 11,1%, până la 87,3 mii de persoane, față de 98,2 mii în anul precedent. Dintre vârstnicii ocupați, aproape 70% aveau între 60 și 64 de ani, iar numai 0,4% aveau cel puțin 80 de ani.

O altă tendință ține de structura gospodăriilor. Aproape jumătate dintre gospodăriile din Republica Moldova 44,5% aveau în componență cel puțin o persoană de 60 de ani și peste. Dintre gospodăriile formate exclusiv din vârstnici, 67,7% erau alcătuite dintr-o singură persoană.

Venitul mediu lunar al unei persoane dintr-o gospodărie cu vârstnici era de 5.161,6 lei, însă diferența dintre oraș și sat este considerabilă: 6.197,6 lei în mediul urban și 4.459,6 lei în mediul rural. Peste jumătate din venituri, 54,9%, proveneau din prestații sociale.

În același timp, aproape jumătate din cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici – 46,8% – mergeau pe produse alimentare, iar alte 19,2% erau destinate locuinței, apei, electricității, gazelor și altor combustibili. Doar pentru aceste două categorii erau cheltuite, cumulat, circa două treimi din buget.

#batrini #pensionari #populație