Criza vinului de Bordeaux

Franța se confruntă cu o supraproducție de vin roșu. Pentru a reduce oferta, multe podgorii sunt abandonate iar vinul trebuie transformat în parfum și combustibil. Statul și UE susțin ideea.

Franța este mândră de vinul ei. Vinul face parte din cultura Franței și este ca atare recunoscut în întreaga lume. În urmă cu aproape un sfert de secol, UNESCO a declarat podgoriile din Saint-Émilion, de lângă Bordeaux, sit al patrimoniului universal. Din păcate, starea de spirit a viticultorilor din sud-vest se degradează: o criză de supraproducție împovărează industria.
În Franța se produce prea mult vin – în special vin roșu. Deși cele mai prestigioase soiuri pot fi vândute în continuare clienților bogați cu câteva sute de euro sticla, viticultorii din segmentul mediu și inferior se plâng de presiunea masivă asupra prețurilor.

Podgorii care dispar

Pe măsură ce prețurile scad, viticultorii sunt tot mai deciși să reducă oferta și chiar să defrișeze podgorii. În Bordelais, în sud-vestul țării, ar putea să dispară vii de pe aproximativ 40.000 de hectare, a avertizat producătorul de vinuri Olivier Metzinger, într-un interviu pentru Sud-Radio, în decembrie. O suprafață de dimensiunea orașului Köln. Cu puțin timp înainte de Crăciun, Metzinger a ieșit în stradă împreună cu colegii săi pentru a atrage atenția asupra nevoilor viticultorilor: „Fie schimbăm soiurile de struguri și producem alte tipuri de vin, fie desființăm toată plantația”.

În prezent sunt în desfășurare discuții cu guvernul – renunțarea la 10.000 de hectare, aproape zece la sută din suprafața totală cultivată în regiune, este realistă, potrivit lui Christophe Chateau, director de comunicare al asociației viticultorilor din Bordeaux Conseil Interprofessionnel du Vin (CIVB).

Francezii beau tot mai puțin vin

Perspectivele pentru sector sunt alarmante. Vânzările de vin roșu în supermarketuri reprezintă o bună jumătate din volumul total al afacerilor, dar sunt în scădere de ani de zile. În 2022 au fost cu 15% mai mici, pe fondul inflației ridicate. Consumul de vin roșu în Franța ar putea scădea cu încă 60% în următorii zece ani, estimează reprezentantul CIVB, într-o discuție cu DW.

Experții explică declinul și printr-o schimbare culturală. Consumul de vin în societatea franceză este în scădere. În trecut, un pahar de vin roșu era nelipsit de la orice masă. Între timp, mulți francezi nu mai consumă alcool la prânz. Erorile de management și presiunea concurenței străine au agravat și mai mult situația.

Vin transformat în combustibil

Viticultorii din regiunile de vin roșu Bordelais, Vallée du Rhône și Languedoc consideră că statul are obligația de a-i ajuta să amortizeze schimbarea. O investiție de 160 de milioane de euro, fonduri naționale și europene, urmează să permită dezvoltarea unei campanii de distilare și să despăgubească viticultorii pentru 2,5 milioane de hectolitri de vin – în principal roșu. Până la două treimi din excedentul actual ar urma să dispară de pe piață în acest fel.

Alcoolul distilat poate fi ulterior transformat în parfumuri, dezinfectanți sau combustibil bioetanol. Franța a acumulat deja experiență cu această formă de intervenție pe piață. În perioada de izolare cauzată de pandemia corona din 2020, Ministerul Agriculturii de la Paris a aprobat distilarea a două milioane de hectolitri, aproape cinci la sută din producția totală anuală din Franța. Viticultorii au primit atunci între 58 și 78 de euro pe hectolitru.

Schimbare structurală în industrie

Industria depinde însă tot mai mult de exporturi iar programul de distilare nu schimbă problemele structurale ale branșei. Exporturile către China s-au prăbușit în timpul pandemiei și, chiar dacă este de așteptat să crească din nou în acest an, nu este clar dacă vor reveni rapid la nivelul de dinaintea crizei.

Guvernul intenționează să sprijine și viticultorii în dezvoltarea unei noi strategii. Pe termen lung, sectorul viniviticol al Franței trebuie să facă ajustările necesare la schimbările climatice și cererile pieței, este de părere executivul de la Paris.

Deși în viticultură lucrează o treime din toți cei angajați în agricultură, importanța viticultorilor pentru economia franceză s-a redus simțitor. Din 2000 până în 2020, numărul cramelor a scăzut cu peste 40%, ajungând la 52.330.

Evoluții pozitive în est

Situația nu este însă identică în toate regiunile Franței. Viticultorii din Alsacia cultivă vinuri albe pe 90 la sută din suprafața agricolă a zonei. Aici, în estul Franței, nu există nicio problemă cu supraproducția, a apreciat, pentru DW, Manon Tijou de la asociația locală a viticultorilor CIVA.
Viticultorii alsacieni au acceptat oferta guvernului de distilare doar în vârful pandemiei și au interpretat-o ca pe o compensație de la stat care nici măcar nu le-a acoperit costurile – cultivarea în regiune este semnificativ mai scumpă decât în sudul Franței.

Anul acesta, distileriile nu vor primi materie primă de la cramele alsaciene. Și nici nu se pune problema dezafectării viilor. Dimpotrivă: „Cifrele noastre de vânzări au crescut de câțiva ani”, a spus Tijou pentru DW.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.