Criza vinului de Bordeaux

Franța se confruntă cu o supraproducție de vin roșu. Pentru a reduce oferta, multe podgorii sunt abandonate iar vinul trebuie transformat în parfum și combustibil. Statul și UE susțin ideea.

Franța este mândră de vinul ei. Vinul face parte din cultura Franței și este ca atare recunoscut în întreaga lume. În urmă cu aproape un sfert de secol, UNESCO a declarat podgoriile din Saint-Émilion, de lângă Bordeaux, sit al patrimoniului universal. Din păcate, starea de spirit a viticultorilor din sud-vest se degradează: o criză de supraproducție împovărează industria.
În Franța se produce prea mult vin – în special vin roșu. Deși cele mai prestigioase soiuri pot fi vândute în continuare clienților bogați cu câteva sute de euro sticla, viticultorii din segmentul mediu și inferior se plâng de presiunea masivă asupra prețurilor.

Podgorii care dispar

Pe măsură ce prețurile scad, viticultorii sunt tot mai deciși să reducă oferta și chiar să defrișeze podgorii. În Bordelais, în sud-vestul țării, ar putea să dispară vii de pe aproximativ 40.000 de hectare, a avertizat producătorul de vinuri Olivier Metzinger, într-un interviu pentru Sud-Radio, în decembrie. O suprafață de dimensiunea orașului Köln. Cu puțin timp înainte de Crăciun, Metzinger a ieșit în stradă împreună cu colegii săi pentru a atrage atenția asupra nevoilor viticultorilor: „Fie schimbăm soiurile de struguri și producem alte tipuri de vin, fie desființăm toată plantația”.

În prezent sunt în desfășurare discuții cu guvernul – renunțarea la 10.000 de hectare, aproape zece la sută din suprafața totală cultivată în regiune, este realistă, potrivit lui Christophe Chateau, director de comunicare al asociației viticultorilor din Bordeaux Conseil Interprofessionnel du Vin (CIVB).

Francezii beau tot mai puțin vin

Perspectivele pentru sector sunt alarmante. Vânzările de vin roșu în supermarketuri reprezintă o bună jumătate din volumul total al afacerilor, dar sunt în scădere de ani de zile. În 2022 au fost cu 15% mai mici, pe fondul inflației ridicate. Consumul de vin roșu în Franța ar putea scădea cu încă 60% în următorii zece ani, estimează reprezentantul CIVB, într-o discuție cu DW.

Experții explică declinul și printr-o schimbare culturală. Consumul de vin în societatea franceză este în scădere. În trecut, un pahar de vin roșu era nelipsit de la orice masă. Între timp, mulți francezi nu mai consumă alcool la prânz. Erorile de management și presiunea concurenței străine au agravat și mai mult situația.

Vin transformat în combustibil

Viticultorii din regiunile de vin roșu Bordelais, Vallée du Rhône și Languedoc consideră că statul are obligația de a-i ajuta să amortizeze schimbarea. O investiție de 160 de milioane de euro, fonduri naționale și europene, urmează să permită dezvoltarea unei campanii de distilare și să despăgubească viticultorii pentru 2,5 milioane de hectolitri de vin – în principal roșu. Până la două treimi din excedentul actual ar urma să dispară de pe piață în acest fel.

Alcoolul distilat poate fi ulterior transformat în parfumuri, dezinfectanți sau combustibil bioetanol. Franța a acumulat deja experiență cu această formă de intervenție pe piață. În perioada de izolare cauzată de pandemia corona din 2020, Ministerul Agriculturii de la Paris a aprobat distilarea a două milioane de hectolitri, aproape cinci la sută din producția totală anuală din Franța. Viticultorii au primit atunci între 58 și 78 de euro pe hectolitru.

Schimbare structurală în industrie

Industria depinde însă tot mai mult de exporturi iar programul de distilare nu schimbă problemele structurale ale branșei. Exporturile către China s-au prăbușit în timpul pandemiei și, chiar dacă este de așteptat să crească din nou în acest an, nu este clar dacă vor reveni rapid la nivelul de dinaintea crizei.

Guvernul intenționează să sprijine și viticultorii în dezvoltarea unei noi strategii. Pe termen lung, sectorul viniviticol al Franței trebuie să facă ajustările necesare la schimbările climatice și cererile pieței, este de părere executivul de la Paris.

Deși în viticultură lucrează o treime din toți cei angajați în agricultură, importanța viticultorilor pentru economia franceză s-a redus simțitor. Din 2000 până în 2020, numărul cramelor a scăzut cu peste 40%, ajungând la 52.330.

Evoluții pozitive în est

Situația nu este însă identică în toate regiunile Franței. Viticultorii din Alsacia cultivă vinuri albe pe 90 la sută din suprafața agricolă a zonei. Aici, în estul Franței, nu există nicio problemă cu supraproducția, a apreciat, pentru DW, Manon Tijou de la asociația locală a viticultorilor CIVA.
Viticultorii alsacieni au acceptat oferta guvernului de distilare doar în vârful pandemiei și au interpretat-o ca pe o compensație de la stat care nici măcar nu le-a acoperit costurile – cultivarea în regiune este semnificativ mai scumpă decât în sudul Franței.

Anul acesta, distileriile nu vor primi materie primă de la cramele alsaciene. Și nici nu se pune problema dezafectării viilor. Dimpotrivă: „Cifrele noastre de vânzări au crescut de câțiva ani”, a spus Tijou pentru DW.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Profitul net al companiilor de asigurări aproape s-a dublat în primul trimestru, în timp ce activele, capitalul și rezervele tehnice au continuat să crească. În același timp, șoferii au plătit polițe RCA mai scumpe, iar despăgubirile achitate au avansat într-un ritm chiar mai accelerat decât încasările din prime.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, cele nouă societăți de asigurare active pe piață au înregistrat un profit net cumulat de 68,7 milioane de lei în primele trei luni ale anului, cu 83,6% mai mult decât în perioada similară din 2025. Opt companii au raportat profit, iar doar una a încheiat trimestrul pe pierdere.

Activele totale ale sectorului au urcat la 6,1 miliarde de lei, în creștere cu 3,4% față de sfârșitul anului trecut, iar fondurile proprii au depășit 1,46 miliarde de lei. Toate companiile au respectat cerințele de solvabilitate și lichiditate impuse de autoritatea de supraveghere.

Un detaliu important este că peste două treimi din activele utilizate pentru acoperirea rezervelor tehnice și a cerințelor de capital sunt investite în valori mobiliare de stat. Asigurătorii dețineau la sfârșitul lunii martie titluri de stat în valoare de peste 3,2 miliarde de lei, echivalentul a 68,3% din totalul activelor admise pentru acoperirea obligațiilor.

Piața a încasat prime brute de 820,2 milioane de lei în primul trimestru, cu 10,8% peste nivelul de anul trecut. Totuși, despăgubirile au crescut într-un ritm mult mai alert, cu 24,1%, până la 386,2 milioane de lei. Acest lucru a împins rata daunelor pentru asigurările generale la 46,3%, cu 4,7 puncte procentuale peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.

Asigurările auto continuă să domine categoric piața, reprezentând peste 65% din toate primele subscrise. În același timp, prima medie pentru polițele RCA interne a crescut la 1.407 lei, cu 7,1% mai mult decât în primul trimestru din 2025, iar dauna medie a urcat la peste 22.400 de lei, în creștere cu aproape 10%. Pentru polițele Carte Verde, dauna medie a depășit 93.600 de lei.

Totodată, rentabilitatea capitalului (ROE) a urcat la 14,3%, iar rentabilitatea activelor (ROA) la 4,5%, ambele în creștere semnificativă față de anul precedent. Totodată, rata operațională combinată a coborât la 98,6%, sub pragul de 100%, ceea ce indică faptul că activitatea de bază a industriei a rămas profitabilă.