Cum a contribuit Europa cu lovitura de grație la distrugerea comorii naționale a Rusiei

15 Iul. 2023, 07:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Iul. 2023, 07:45 // Actual //  bani.md

Experții internaționali remarcă faptul că odată cu începerea invaziei Rusiei din Ucraina, Vladimir Putin a contribuit la distrugerea comorii naționale a țării, cea mai puternică companie, care în 2021 a realizat un profit colosal de 29 de miliarde de dolari. Gigantul rus Gazprom a fost lovit masiv în urma războiului, pierzând piața europeană, iar în 2023 și-a scăzut producția cu aproape o treime față de nivelul de dinaintea conflictului.

Exporturile de gaze ale Gazprom au coborât cu 45% între ianuarie și noiembrie 2022, iar în prezent compania condusă de Alexey Miller, un apropiat al lui Putin, are pierderi uriașe. Acțiunile Gazprom de la Bursă au căzut de la 360 de ruble (4,90 dolari), un maximum atins în septembrie 2021, la 166 ruble (1,80), o scădere de de 54%, potrivit Insider.

Producția de gaz a scăzut cu 24% în toată țara și, dacă ne uităm în mod special la Gazprom, aceasta a scăzut cu aproape o treime față de nivelurile de dinainte de război. Exporturile de gaze ale Rusiei către piețele europene îndepărtate au scăzut de la 170-180 de miliarde de metri cubi în anii de vârf la doar 12 miliarde de metri cubi în primele șase luni ale anului 2023.

Prigojin a deschis cutia Pandorei în Rusia: Putin luptă acum pentru putere pe trei fronturi

Veniturile guvernamentale din exporturile de gaze au scăzut cu 80%, iar compania Gazprom a încetat să mai plătească dividende.

Mii de investitori care și-au pus banii în acțiunile Gazprom, păstrându-le ani de zile în așteptarea creșterii, sunt martorii unei scăderi semnificative a valorii lor. Prețul acțiunilor, care a atins vârful la 360 de ruble (4,90 dolari) în septembrie 2021, a scăzut acum la 166 de ruble, echivalentul a mai puțin de 1,80 dolari la cursul de schimb actual.

Atât investitorii individuali care au crezut în Gazprom ca pe o „comoară națională” și s-au prăjit „pentru noi, pentru gaz”, cât și întreaga economie națională au suferit pierderi substanțiale.

Totul a început cu modificarea termenilor contractuali. Prețul în contracte a început să fie determinat de politică, cu reduceri și asistență financiară suplimentară din partea Gazprom extinsă aliaților săi, în timp ce alte prețuri au fost impuse celor percepuți de Kremlin ca fiind opuși regimului de la Moscova.

Putin a ordonat companiei Gazprom să folosească aprovizionarea cu gaz către Europa ca instrument politic sub sloganul „vă vom îngheța și vă vom duce la colaps economic dacă insistați să sprijiniți Ucraina și să nu ridicați sancțiunile împotriva Rusiei”. Ca prim pas, președintele rus a cerut plata gazului în ruble, încălcând în mod deschis termenii contractuali. Când unii cumpărători au refuzat să pretindă că plătesc în ruble, Gazprom a întrerupt furnizarea de gaze.
Dar efortul a eșuat. În primul rând, Europa a demonstrat o rezistență și o flexibilitate incredibile, deși la un cost ridicat. A supraviețuit iernii și în cele din urmă a stabilit rute alternative de alimentare cu gaz. În al doilea rând, calculele lui Putin că piața chineză ar putea înlocui piața europeană s-au dovedit a fi o iluzie.

Gazprom, care nu a fost împiedicată de nicio sancțiune și a avut toate șansele să continue să funcționeze ca o companie comercială normală pe piața energetică europeană, s-a sinucis în esență ca exportator. Ordinul ca „comoara națională” să comită acest act de autodistrugere a venit de la Kremlin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Nov. 2026, 16:12
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Nov. 2026, 16:12 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Calea Ferată din Moldova a decis să demonstreze că viitorul transportului feroviar există și că, uneori, începe cu o plimbare de probă până la Sîngera. Întreprinderea, care încearcă să se redreseze după ani de pierderi și datorii de peste 1,4 miliarde de lei, a testat vineri, 13 noiembrie, o nouă rută feroviară Strășeni–Chișinău–Revaca–Sîngera. La bordul trenului diesel modernizat s-au aflat inclusiv vicepremierul Vladimir Bolea și directorul CFM, Serghei Cotelinic, semn că evenimentul a fost unul important, chiar dacă deocamdată vorbim doar despre o cursă de testare.

Potrivit comunicatului oficial, trenul a fost pregătit de specialiștii Depoului Chișinău, iar noua conexiune ar urma să le ofere locuitorilor din localitățile de pe traseu o alternativă la transportul rutier. Cu alte cuvinte, CFM vrea să-i convingă pe moldoveni că trenul nu este doar un mijloc de transport din amintirile copilăriei, ci poate deveni o opțiune pentru deplasările zilnice la serviciu sau la studii.

Marea atracție a proiectului este legătura cu Aeroportul din Chișinău. Există însă un mic detaliu: trenul nu va ajunge chiar la terminal. Pasagerii vor coborî la Revaca, de unde vor continua călătoria cu transport rutier până la aeroport. Așadar, cine visează să coboare din vagon direct la ghișeul de check-in va mai avea nevoie de puțină răbdare și de încă un mijloc de transport.

Autoritățile promit că această combinație dintre tren și transportul rutier va permite evitarea ambuteiajelor și reducerea timpului de deplasare. În plus, în apropierea stațiilor urmează să fie amenajate parcări, astfel încât pasagerii să poată veni cu automobilul personal pentru a-l lăsa acolo și a continua călătoria cu trenul. Practic, pentru a circula mai puțin cu mașina, unii călători vor trebui mai întâi să ajungă cu mașina la gară.

Dar orice început feroviar vine și cu un sacrificiu. Pentru lansarea noii conexiuni, CFM intenționează să scoată din circulație trenul diesel Chișinău–Ungheni. Compania invocă numărul redus de pasageri și costurile ridicate de exploatare. Astfel, în timp ce locuitorii din Strășeni și Sîngera ar putea primi o nouă opțiune de transport, pasagerii de pe ruta Ungheni–Chișinău riscă să rămână fără cursa existentă. Un tren apare în grafic, altul dispare.

Experimentul vine într-un moment în care CFM încearcă să-și reconstruiască imaginea și finanțele. Compania a raportat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei pentru primele nouă luni ale anului 2026, după pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025.

Totuși, în spatele revenirii pe profit se află datorii de aproximativ 1,45 miliarde de lei, potrivit datelor prezentate anterior în Parlament. Din acestea, peste un miliard de lei reprezintă obligații externe, aproape 249 de milioane de lei sunt datorii față de bugetul public, iar alte 186 de milioane de lei constituie datorii comerciale.

Prin urmare, rezultatul pozitiv din primele nouă luni reprezintă doar aproximativ 1,6% din valoarea acestor obligații. Altfel spus, CFM a reușit să pună locomotiva redresării în mișcare, dar vagoanele datoriilor rămân extrem de grele.

Deocamdată, întreprinderea nu a anunțat data lansării curselor regulate pe noul traseu, frecvența acestora, durata călătoriei sau prețul biletelor. Prin urmare, pasagerii mai au de așteptat până vor afla dacă alternativa feroviară va fi într-adevăr mai rapidă și mai avantajoasă decât transportul rutier.

Cert este că, după ani de probleme financiare, CFM încearcă să pună din nou transportul de pasageri pe șine. Iar dacă experimentul va reuși, poate că într-o bună zi moldovenii vor putea ajunge cu trenul până la aeroport, nu doar în apropierea lui. Până atunci, important este ca trenul spre Sîngera să nu rămână doar o frumoasă excursie oficială.