Cum a contribuit Europa cu lovitura de grație la distrugerea comorii naționale a Rusiei

Experții internaționali remarcă faptul că odată cu începerea invaziei Rusiei din Ucraina, Vladimir Putin a contribuit la distrugerea comorii naționale a țării, cea mai puternică companie, care în 2021 a realizat un profit colosal de 29 de miliarde de dolari. Gigantul rus Gazprom a fost lovit masiv în urma războiului, pierzând piața europeană, iar în 2023 și-a scăzut producția cu aproape o treime față de nivelul de dinaintea conflictului.

Exporturile de gaze ale Gazprom au coborât cu 45% între ianuarie și noiembrie 2022, iar în prezent compania condusă de Alexey Miller, un apropiat al lui Putin, are pierderi uriașe. Acțiunile Gazprom de la Bursă au căzut de la 360 de ruble (4,90 dolari), un maximum atins în septembrie 2021, la 166 ruble (1,80), o scădere de de 54%, potrivit Insider.

Producția de gaz a scăzut cu 24% în toată țara și, dacă ne uităm în mod special la Gazprom, aceasta a scăzut cu aproape o treime față de nivelurile de dinainte de război. Exporturile de gaze ale Rusiei către piețele europene îndepărtate au scăzut de la 170-180 de miliarde de metri cubi în anii de vârf la doar 12 miliarde de metri cubi în primele șase luni ale anului 2023.

Prigojin a deschis cutia Pandorei în Rusia: Putin luptă acum pentru putere pe trei fronturi

Veniturile guvernamentale din exporturile de gaze au scăzut cu 80%, iar compania Gazprom a încetat să mai plătească dividende.

Mii de investitori care și-au pus banii în acțiunile Gazprom, păstrându-le ani de zile în așteptarea creșterii, sunt martorii unei scăderi semnificative a valorii lor. Prețul acțiunilor, care a atins vârful la 360 de ruble (4,90 dolari) în septembrie 2021, a scăzut acum la 166 de ruble, echivalentul a mai puțin de 1,80 dolari la cursul de schimb actual.

Atât investitorii individuali care au crezut în Gazprom ca pe o „comoară națională” și s-au prăjit „pentru noi, pentru gaz”, cât și întreaga economie națională au suferit pierderi substanțiale.

Totul a început cu modificarea termenilor contractuali. Prețul în contracte a început să fie determinat de politică, cu reduceri și asistență financiară suplimentară din partea Gazprom extinsă aliaților săi, în timp ce alte prețuri au fost impuse celor percepuți de Kremlin ca fiind opuși regimului de la Moscova.

Putin a ordonat companiei Gazprom să folosească aprovizionarea cu gaz către Europa ca instrument politic sub sloganul „vă vom îngheța și vă vom duce la colaps economic dacă insistați să sprijiniți Ucraina și să nu ridicați sancțiunile împotriva Rusiei”. Ca prim pas, președintele rus a cerut plata gazului în ruble, încălcând în mod deschis termenii contractuali. Când unii cumpărători au refuzat să pretindă că plătesc în ruble, Gazprom a întrerupt furnizarea de gaze.
Dar efortul a eșuat. În primul rând, Europa a demonstrat o rezistență și o flexibilitate incredibile, deși la un cost ridicat. A supraviețuit iernii și în cele din urmă a stabilit rute alternative de alimentare cu gaz. În al doilea rând, calculele lui Putin că piața chineză ar putea înlocui piața europeană s-au dovedit a fi o iluzie.

Gazprom, care nu a fost împiedicată de nicio sancțiune și a avut toate șansele să continue să funcționeze ca o companie comercială normală pe piața energetică europeană, s-a sinucis în esență ca exportator. Ordinul ca „comoara națională” să comită acest act de autodistrugere a venit de la Kremlin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comoara #Europa #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană pregătește măsuri mai dure împotriva închirierilor pe termen scurt, în încercarea de a reduce presiunea asupra pieței imobiliare și de a face locuințele mai accesibile. Platforme precum Airbnb și Booking ar putea fi vizate de noi restricții, iar autoritățile locale ar urma să primească mai multe instrumente pentru a limita acest tip de închiriere.

O lege în acest sens, denumită Legea privind locuințele accesibile, urmează să fie aprobată miercuri de Comisia Europeană. Inițiativa va permite identificarea zonelor care se confruntă cu o criză a locuințelor, iar autoritățile naționale, regionale și locale vor beneficia de sprijin juridic pentru a introduce măsuri menite să reducă deficitul de locuințe.

Comisarul european pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen, susține că închirierile pe termen scurt nu reprezintă cauza principală a crizei locuințelor din Europa, însă contribuie la agravarea situației în anumite regiuni, în special în marile orașe și în destinațiile turistice.

La nivelul Uniunii Europene, închirierile pe termen scurt înregistrate oficial reprezintă aproximativ 1,2% din totalul locuințelor. În destinațiile turistice populare, însă, ponderea poate ajunge la 20% din fondul locativ.

Datele companiei de consultanță AirDNA arată că în 2025 existau aproximativ 60 000 de anunțuri active de închiriere pe termen scurt în Paris. În centrul orașului Porto, aceste locuințe reprezentau aproape 40% din fondul locativ disponibil, iar în unele cartiere din Madrid ponderea ajungea până la 56% din locuințele oferite pentru închiriere pe termen lung.

„Atunci când mii de locuințe sunt retrase de pe piața imobiliară într-un oraș deja supus unor presiuni, nu putem pretinde că acest lucru nu are niciun efect asupra accesibilității și disponibilității locuințelor”, a afirmat comisarul european.

Mai multe orașe europene au introdus deja restricții pentru închirierile pe termen scurt. Barcelona intenționează să elimine treptat aproximativ 10 000 de apartamente turistice autorizate până în 2028, în timp ce Amsterdam, Florența și Paris au introdus sisteme de autorizare, limite pentru chiriile turistice sau restricții privind apariția unor noi locuințe în regim de închiriere pe termen scurt.

Unele dintre aceste măsuri au ajuns însă în instanță. La Florența, proprietarii de locuințe și operatorii din turism au contestat restricțiile impuse de autorități.

#restricții la chirie #Booking #Airbnb #UE