Cum a contribuit Europa cu lovitura de grație la distrugerea comorii naționale a Rusiei

15 Iul. 2023, 07:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Iul. 2023, 07:45 // Actual //  bani.md

Experții internaționali remarcă faptul că odată cu începerea invaziei Rusiei din Ucraina, Vladimir Putin a contribuit la distrugerea comorii naționale a țării, cea mai puternică companie, care în 2021 a realizat un profit colosal de 29 de miliarde de dolari. Gigantul rus Gazprom a fost lovit masiv în urma războiului, pierzând piața europeană, iar în 2023 și-a scăzut producția cu aproape o treime față de nivelul de dinaintea conflictului.

Exporturile de gaze ale Gazprom au coborât cu 45% între ianuarie și noiembrie 2022, iar în prezent compania condusă de Alexey Miller, un apropiat al lui Putin, are pierderi uriașe. Acțiunile Gazprom de la Bursă au căzut de la 360 de ruble (4,90 dolari), un maximum atins în septembrie 2021, la 166 ruble (1,80), o scădere de de 54%, potrivit Insider.

Producția de gaz a scăzut cu 24% în toată țara și, dacă ne uităm în mod special la Gazprom, aceasta a scăzut cu aproape o treime față de nivelurile de dinainte de război. Exporturile de gaze ale Rusiei către piețele europene îndepărtate au scăzut de la 170-180 de miliarde de metri cubi în anii de vârf la doar 12 miliarde de metri cubi în primele șase luni ale anului 2023.

Prigojin a deschis cutia Pandorei în Rusia: Putin luptă acum pentru putere pe trei fronturi

Veniturile guvernamentale din exporturile de gaze au scăzut cu 80%, iar compania Gazprom a încetat să mai plătească dividende.

Mii de investitori care și-au pus banii în acțiunile Gazprom, păstrându-le ani de zile în așteptarea creșterii, sunt martorii unei scăderi semnificative a valorii lor. Prețul acțiunilor, care a atins vârful la 360 de ruble (4,90 dolari) în septembrie 2021, a scăzut acum la 166 de ruble, echivalentul a mai puțin de 1,80 dolari la cursul de schimb actual.

Atât investitorii individuali care au crezut în Gazprom ca pe o „comoară națională” și s-au prăjit „pentru noi, pentru gaz”, cât și întreaga economie națională au suferit pierderi substanțiale.

Totul a început cu modificarea termenilor contractuali. Prețul în contracte a început să fie determinat de politică, cu reduceri și asistență financiară suplimentară din partea Gazprom extinsă aliaților săi, în timp ce alte prețuri au fost impuse celor percepuți de Kremlin ca fiind opuși regimului de la Moscova.

Putin a ordonat companiei Gazprom să folosească aprovizionarea cu gaz către Europa ca instrument politic sub sloganul „vă vom îngheța și vă vom duce la colaps economic dacă insistați să sprijiniți Ucraina și să nu ridicați sancțiunile împotriva Rusiei”. Ca prim pas, președintele rus a cerut plata gazului în ruble, încălcând în mod deschis termenii contractuali. Când unii cumpărători au refuzat să pretindă că plătesc în ruble, Gazprom a întrerupt furnizarea de gaze.
Dar efortul a eșuat. În primul rând, Europa a demonstrat o rezistență și o flexibilitate incredibile, deși la un cost ridicat. A supraviețuit iernii și în cele din urmă a stabilit rute alternative de alimentare cu gaz. În al doilea rând, calculele lui Putin că piața chineză ar putea înlocui piața europeană s-au dovedit a fi o iluzie.

Gazprom, care nu a fost împiedicată de nicio sancțiune și a avut toate șansele să continue să funcționeze ca o companie comercială normală pe piața energetică europeană, s-a sinucis în esență ca exportator. Ordinul ca „comoara națională” să comită acest act de autodistrugere a venit de la Kremlin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Dec. 2025, 17:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Dec. 2025, 17:15 // Actual //  Ursu Victor

Moldova se situează în zona de mijloc a clasamentului global al orelor de muncă, cu o medie de 37 de ore lucrate pe săptămână, potrivit clasamentului realizat de Visual Capitalist pe baza datelor World Population Review. Studiul compară peste 150 de țări și arată contraste puternice între economiile dezvoltate și cele emergente.

La nivel global, media este de 38,7 ore pe săptămână, însă diferența dintre țările unde se muncește cel mai mult și cele unde programul de lucru este cel mai scurt se apropie de 30 de ore.

În 2025, Bhutan conduce topul cu 54,5 ore lucrate pe săptămână, devenind cea mai „harnică” națiune din lume. Pe primele poziții se regăsesc mai multe state asiatice, din Golf sau Africa: Emiratele Arabe Unite – 48,4 ore, Pakistan – 47,5 ore. India – 45,8 ore, Sudan – 50,8 ore și Lesotho – 50,2 ore.

Multe ore de muncă reflectă, în principal, industrii intensive în forță de muncă, proporția mică a locurilor de muncă part-time și rețelele sociale de protecție reduse, care împing populația către programe prelungite.

La polul opus, economiile dezvoltate din Vestul și Nordul Europei au printre cele mai scurte programe de lucru: Olanda – 26,8 ore, Norvegia – 27,1 ore, Danemarca – 28,8 ore, Marea Britanie – 31,0 ore, Franța – 30,8 ore și Canada – 32,3 ore.

SUA se plasează sub media globală, cu 36,1 ore pe săptămână, dar peste multe alte economii dezvoltate.

Prin comparație, Moldova, cu 37 de ore, se aliniază tendințelor regionale din Europa de Est, unde programele de lucru sunt mai lungi decât în Vest, dar mai scurte decât în statele asiatice sau africane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII