Cum a contribuit Europa cu lovitura de grație la distrugerea comorii naționale a Rusiei

15 Iul. 2023, 07:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Iul. 2023, 07:45 // Actual //  bani.md

Experții internaționali remarcă faptul că odată cu începerea invaziei Rusiei din Ucraina, Vladimir Putin a contribuit la distrugerea comorii naționale a țării, cea mai puternică companie, care în 2021 a realizat un profit colosal de 29 de miliarde de dolari. Gigantul rus Gazprom a fost lovit masiv în urma războiului, pierzând piața europeană, iar în 2023 și-a scăzut producția cu aproape o treime față de nivelul de dinaintea conflictului.

Exporturile de gaze ale Gazprom au coborât cu 45% între ianuarie și noiembrie 2022, iar în prezent compania condusă de Alexey Miller, un apropiat al lui Putin, are pierderi uriașe. Acțiunile Gazprom de la Bursă au căzut de la 360 de ruble (4,90 dolari), un maximum atins în septembrie 2021, la 166 ruble (1,80), o scădere de de 54%, potrivit Insider.

Producția de gaz a scăzut cu 24% în toată țara și, dacă ne uităm în mod special la Gazprom, aceasta a scăzut cu aproape o treime față de nivelurile de dinainte de război. Exporturile de gaze ale Rusiei către piețele europene îndepărtate au scăzut de la 170-180 de miliarde de metri cubi în anii de vârf la doar 12 miliarde de metri cubi în primele șase luni ale anului 2023.

Prigojin a deschis cutia Pandorei în Rusia: Putin luptă acum pentru putere pe trei fronturi

Veniturile guvernamentale din exporturile de gaze au scăzut cu 80%, iar compania Gazprom a încetat să mai plătească dividende.

Mii de investitori care și-au pus banii în acțiunile Gazprom, păstrându-le ani de zile în așteptarea creșterii, sunt martorii unei scăderi semnificative a valorii lor. Prețul acțiunilor, care a atins vârful la 360 de ruble (4,90 dolari) în septembrie 2021, a scăzut acum la 166 de ruble, echivalentul a mai puțin de 1,80 dolari la cursul de schimb actual.

Atât investitorii individuali care au crezut în Gazprom ca pe o „comoară națională” și s-au prăjit „pentru noi, pentru gaz”, cât și întreaga economie națională au suferit pierderi substanțiale.

Totul a început cu modificarea termenilor contractuali. Prețul în contracte a început să fie determinat de politică, cu reduceri și asistență financiară suplimentară din partea Gazprom extinsă aliaților săi, în timp ce alte prețuri au fost impuse celor percepuți de Kremlin ca fiind opuși regimului de la Moscova.

Putin a ordonat companiei Gazprom să folosească aprovizionarea cu gaz către Europa ca instrument politic sub sloganul „vă vom îngheța și vă vom duce la colaps economic dacă insistați să sprijiniți Ucraina și să nu ridicați sancțiunile împotriva Rusiei”. Ca prim pas, președintele rus a cerut plata gazului în ruble, încălcând în mod deschis termenii contractuali. Când unii cumpărători au refuzat să pretindă că plătesc în ruble, Gazprom a întrerupt furnizarea de gaze.
Dar efortul a eșuat. În primul rând, Europa a demonstrat o rezistență și o flexibilitate incredibile, deși la un cost ridicat. A supraviețuit iernii și în cele din urmă a stabilit rute alternative de alimentare cu gaz. În al doilea rând, calculele lui Putin că piața chineză ar putea înlocui piața europeană s-au dovedit a fi o iluzie.

Gazprom, care nu a fost împiedicată de nicio sancțiune și a avut toate șansele să continue să funcționeze ca o companie comercială normală pe piața energetică europeană, s-a sinucis în esență ca exportator. Ordinul ca „comoara națională” să comită acest act de autodistrugere a venit de la Kremlin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

09 Nov. 2026, 12:34
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Nov. 2026, 12:34 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Trei proiecte majore de infrastructură rutieră din regiunea Iași, inclusiv podul peste Prut care va conecta România de Republica Moldova, se confruntă cu probleme financiare, întârzieri și litigii. Constructorul podului de la Ungheni a cerut protecție față de creditori, lucrările au ajuns la doar 56%, iar termenul de finalizare a fost amânat până în decembrie 2027. În paralel, un contract de aproape 4 miliarde de lei pentru autostrada A8 a fost suspendat de instanță.

Potrivit publicației românești Ora de Iași, compania Ness Proiect Europe din Ploiești, responsabilă de construcția podului peste Prut de la Ungheni, a depus pe 26 octombrie 2026, la Tribunalul Prahova, o cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv. Această procedură permite unei companii aflate în dificultate financiară să negocieze un plan de restructurare cu creditorii, pentru a evita intrarea în insolvență.

Situația financiară a constructorului ridică semne de întrebare asupra capacității de finalizare a proiectului. Potrivit bilanțului pentru anul 2025, Ness Proiect Europe avea datorii totale de 605 milioane de lei românești, față de 444 de milioane în anul precedent. În același timp, cifra de afaceri a companiei a constituit 562,3 milioane de lei, iar numărul mediu de angajați a fost de 666.

Datoriile totale ale constructorului sunt de aproape patru ori mai mari decât valoarea contractului pentru podul de la Ungheni, semnat în octombrie 2024 pentru suma de 151,7 milioane de lei românești. Totuși, acestea reprezintă obligațiile financiare ale întregii companii, nu exclusiv restanțe aferente proiectului de la Ungheni.

Conform datelor Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR), la expirarea termenului contractual inițial, pe 26 octombrie 2026, lucrările la pod erau executate în proporție de numai 56%. Noul termen de finalizare a fost stabilit pentru decembrie 2027, ceea ce înseamnă o amânare de aproximativ 14 luni.

Mai mult, drumurile de acces către viitorul pod nu au fost începute nici pe malul românesc, nici pe cel moldovenesc, potrivit informațiilor publicate de presa din Iași.

Podul de la Ungheni reprezintă un element important al viitoarei autostrăzi A8, care urmează să asigure o legătură rutieră de mare capacitate între România și Republica Moldova. Întârzierile la construcția acestuia ar putea afecta calendarul conectării infrastructurii rutiere de pe cele două maluri ale Prutului.

Problemele nu se opresc însă la pod. La 28 octombrie, Curtea de Apel București a dispus suspendarea executării contractului pentru tronsonul Lețcani–Iași al autostrăzii A8, în valoare de 3,93 miliarde de lei românești. Contractul fusese semnat în luna mai 2026 cu compania FCC Construcción, însă procedura de atribuire a fost contestată de un alt participant la licitație, compania Concelex.

Tronsonul vizat include 18 poduri și șase tuneluri, precum și legături către Aeroportul Iași și viitorul Spital Regional de Urgență. Contractul prevedea zece luni pentru proiectare și trei ani pentru execuția lucrărilor. Următorul termen judiciar este programat pentru 18 noiembrie.

În același timp, și proiectul Centurii Est a municipiului Iași, cu o lungime de 37,2 kilometri, înregistrează întârzieri semnificative. Studiul de fezabilitate, contractat încă din mai 2022, nu a fost finalizat, iar termenul contractual a fost prelungit până la 31 martie 2027. Documentația depusă de proiectant în luna august conținea neconformități și elemente lipsă.

Asociația Moldova Vrea Infrastructură avertizează că întârzierile ar putea compromite pregătirea proiectului pentru accesarea finanțărilor europene aferente perioadei 2028–2034.

Pentru Republica Moldova, evoluția acestor proiecte este importantă în contextul dezvoltării conexiunilor rutiere cu România și cu rețeaua europeană de transport. Podul de la Ungheni și autostrada A8 ar urma să faciliteze circulația mărfurilor și pasagerilor, însă dificultățile financiare și juridice riscă să amâne realizarea acestor legături.