Cum a contribuit Europa cu lovitura de grație la distrugerea comorii naționale a Rusiei

15 Iul. 2023, 07:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Iul. 2023, 07:45 // Actual //  bani.md

Experții internaționali remarcă faptul că odată cu începerea invaziei Rusiei din Ucraina, Vladimir Putin a contribuit la distrugerea comorii naționale a țării, cea mai puternică companie, care în 2021 a realizat un profit colosal de 29 de miliarde de dolari. Gigantul rus Gazprom a fost lovit masiv în urma războiului, pierzând piața europeană, iar în 2023 și-a scăzut producția cu aproape o treime față de nivelul de dinaintea conflictului.

Exporturile de gaze ale Gazprom au coborât cu 45% între ianuarie și noiembrie 2022, iar în prezent compania condusă de Alexey Miller, un apropiat al lui Putin, are pierderi uriașe. Acțiunile Gazprom de la Bursă au căzut de la 360 de ruble (4,90 dolari), un maximum atins în septembrie 2021, la 166 ruble (1,80), o scădere de de 54%, potrivit Insider.

Producția de gaz a scăzut cu 24% în toată țara și, dacă ne uităm în mod special la Gazprom, aceasta a scăzut cu aproape o treime față de nivelurile de dinainte de război. Exporturile de gaze ale Rusiei către piețele europene îndepărtate au scăzut de la 170-180 de miliarde de metri cubi în anii de vârf la doar 12 miliarde de metri cubi în primele șase luni ale anului 2023.

Prigojin a deschis cutia Pandorei în Rusia: Putin luptă acum pentru putere pe trei fronturi

Veniturile guvernamentale din exporturile de gaze au scăzut cu 80%, iar compania Gazprom a încetat să mai plătească dividende.

Mii de investitori care și-au pus banii în acțiunile Gazprom, păstrându-le ani de zile în așteptarea creșterii, sunt martorii unei scăderi semnificative a valorii lor. Prețul acțiunilor, care a atins vârful la 360 de ruble (4,90 dolari) în septembrie 2021, a scăzut acum la 166 de ruble, echivalentul a mai puțin de 1,80 dolari la cursul de schimb actual.

Atât investitorii individuali care au crezut în Gazprom ca pe o „comoară națională” și s-au prăjit „pentru noi, pentru gaz”, cât și întreaga economie națională au suferit pierderi substanțiale.

Totul a început cu modificarea termenilor contractuali. Prețul în contracte a început să fie determinat de politică, cu reduceri și asistență financiară suplimentară din partea Gazprom extinsă aliaților săi, în timp ce alte prețuri au fost impuse celor percepuți de Kremlin ca fiind opuși regimului de la Moscova.

Putin a ordonat companiei Gazprom să folosească aprovizionarea cu gaz către Europa ca instrument politic sub sloganul „vă vom îngheța și vă vom duce la colaps economic dacă insistați să sprijiniți Ucraina și să nu ridicați sancțiunile împotriva Rusiei”. Ca prim pas, președintele rus a cerut plata gazului în ruble, încălcând în mod deschis termenii contractuali. Când unii cumpărători au refuzat să pretindă că plătesc în ruble, Gazprom a întrerupt furnizarea de gaze.
Dar efortul a eșuat. În primul rând, Europa a demonstrat o rezistență și o flexibilitate incredibile, deși la un cost ridicat. A supraviețuit iernii și în cele din urmă a stabilit rute alternative de alimentare cu gaz. În al doilea rând, calculele lui Putin că piața chineză ar putea înlocui piața europeană s-au dovedit a fi o iluzie.

Gazprom, care nu a fost împiedicată de nicio sancțiune și a avut toate șansele să continue să funcționeze ca o companie comercială normală pe piața energetică europeană, s-a sinucis în esență ca exportator. Ordinul ca „comoara națională” să comită acest act de autodistrugere a venit de la Kremlin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Oct. 2026, 15:09
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Oct. 2026, 15:09 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Argentina, Ucraina și Pakistan se află în fruntea clasamentului mondial al celor mai mari datornici ai Fondului Monetar Internațional (FMI), cu obligații financiare de zeci de miliarde de dolari. Argentina domină categoric topul, cu o datorie de 56,8 miliarde de dolari, de aproape patru ori mai mare decât cea a Ucrainei. Republica Moldova nu figurează printre cei mai mari debitori, însă datele oficiale ale FMI arată că țara noastră avea la sfârșitul lunii septembrie 2026 împrumuturi restante de aproximativ 938 de milioane de dolari.

Potrivit unui clasament realizat pe baza datelor oficiale ale FMI de la începutul lunii octombrie 2026, Argentina ocupă prima poziție, cu o datorie de 56,8 miliarde de dolari, echivalentul a 8,2% din Produsul Intern Brut estimat pentru anul curent.

Pe locul al doilea se situează Ucraina, cu 14,4 miliarde de dolari cu o pondere de 6,4% din PIB. Împrumuturile contractate de Kiev sunt legate în mare parte de necesitățile de finanțare generate de războiul declanșat de Rusia, care a afectat grav infrastructura, economia și finanțele publice ale țării.

Pakistanul ocupă poziția a treia, cu 10,8 miliarde de dolari, urmat de Egipt, cu 10,6 miliarde de dolari, și Ecuador, cu 9,4 miliarde de dolari. În cazul Ecuadorului, datoria față de FMI reprezintă 6,8% din PIB, una dintre cele mai ridicate ponderi din clasament.

Topul primelor zece țări este completat de Coasta de Fildeș, cu 5,6 miliarde de dolari, Ghana – 4 miliarde, Bangladesh – 3,9 miliarde, Kenya – 3,8 miliarde și Republica Democrată Congo – 3,3 miliarde de dolari.

Situația Argentinei este rezultatul unor crize financiare repetate, marcate de inflație ridicată, deprecierea monedei naționale și dificultăți de acces la piețele internaționale de capital. În 2018, țara a negociat cu FMI un acord de finanțare de 57 de miliarde de dolari, urmat de alte programe de sprijin. Cel mai recent acord, aprobat în aprilie 2025, a prevăzut finanțări de 20 de miliarde de dolari, dintre care 12 miliarde au fost puse imediat la dispoziția autorităților argentiniene.

În cazul Ucrainei, FMI a aprobat în februarie 2026 un nou program de 8,1 miliarde de dolari, ca parte a unui pachet mai amplu de sprijin internațional destinat menținerii stabilității financiare și susținerii reconstrucției economice.

Deși Republica Moldova nu apare printre cei mai mari datornici ai FMI, țara noastră continuă să aibă obligații financiare față de instituția internațională.

Potrivit datelor oficiale ale Fondului Monetar Internațional, la 30 septembrie 2026, soldul creditelor acordate Republicii Moldova constituia 691,13 milioane de drepturi speciale de tragere (DST), unitatea de cont utilizată de FMI. La un curs de referință de aproximativ 1,3565 dolari pentru un DST, aceasta înseamnă circa 938 de milioane de dolari.

Din această sumă, aproximativ 395,4 milioane DST reprezintă obligații aferente mecanismului extins de finanțare (EFF), 241,8 milioane DST provin din finanțări concesionale, iar alte 53,9 milioane DST sunt aferente mecanismului pentru reziliență și sustenabilitate.

Datele mai arată că soldul datoriei Republicii Moldova față de FMI s-a redus ușor față de sfârșitul anului 2025, când constituia 716,62 milioane DST. Diferența este de aproximativ 25,5 milioane DST, echivalentul unei diminuări de 3,6%.