Cum a contribuit Europa cu lovitura de grație la distrugerea comorii naționale a Rusiei

15 Iul. 2023, 07:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Iul. 2023, 07:45 // Actual //  bani.md

Experții internaționali remarcă faptul că odată cu începerea invaziei Rusiei din Ucraina, Vladimir Putin a contribuit la distrugerea comorii naționale a țării, cea mai puternică companie, care în 2021 a realizat un profit colosal de 29 de miliarde de dolari. Gigantul rus Gazprom a fost lovit masiv în urma războiului, pierzând piața europeană, iar în 2023 și-a scăzut producția cu aproape o treime față de nivelul de dinaintea conflictului.

Exporturile de gaze ale Gazprom au coborât cu 45% între ianuarie și noiembrie 2022, iar în prezent compania condusă de Alexey Miller, un apropiat al lui Putin, are pierderi uriașe. Acțiunile Gazprom de la Bursă au căzut de la 360 de ruble (4,90 dolari), un maximum atins în septembrie 2021, la 166 ruble (1,80), o scădere de de 54%, potrivit Insider.

Producția de gaz a scăzut cu 24% în toată țara și, dacă ne uităm în mod special la Gazprom, aceasta a scăzut cu aproape o treime față de nivelurile de dinainte de război. Exporturile de gaze ale Rusiei către piețele europene îndepărtate au scăzut de la 170-180 de miliarde de metri cubi în anii de vârf la doar 12 miliarde de metri cubi în primele șase luni ale anului 2023.

Prigojin a deschis cutia Pandorei în Rusia: Putin luptă acum pentru putere pe trei fronturi

Veniturile guvernamentale din exporturile de gaze au scăzut cu 80%, iar compania Gazprom a încetat să mai plătească dividende.

Mii de investitori care și-au pus banii în acțiunile Gazprom, păstrându-le ani de zile în așteptarea creșterii, sunt martorii unei scăderi semnificative a valorii lor. Prețul acțiunilor, care a atins vârful la 360 de ruble (4,90 dolari) în septembrie 2021, a scăzut acum la 166 de ruble, echivalentul a mai puțin de 1,80 dolari la cursul de schimb actual.

Atât investitorii individuali care au crezut în Gazprom ca pe o „comoară națională” și s-au prăjit „pentru noi, pentru gaz”, cât și întreaga economie națională au suferit pierderi substanțiale.

Totul a început cu modificarea termenilor contractuali. Prețul în contracte a început să fie determinat de politică, cu reduceri și asistență financiară suplimentară din partea Gazprom extinsă aliaților săi, în timp ce alte prețuri au fost impuse celor percepuți de Kremlin ca fiind opuși regimului de la Moscova.

Putin a ordonat companiei Gazprom să folosească aprovizionarea cu gaz către Europa ca instrument politic sub sloganul „vă vom îngheța și vă vom duce la colaps economic dacă insistați să sprijiniți Ucraina și să nu ridicați sancțiunile împotriva Rusiei”. Ca prim pas, președintele rus a cerut plata gazului în ruble, încălcând în mod deschis termenii contractuali. Când unii cumpărători au refuzat să pretindă că plătesc în ruble, Gazprom a întrerupt furnizarea de gaze.
Dar efortul a eșuat. În primul rând, Europa a demonstrat o rezistență și o flexibilitate incredibile, deși la un cost ridicat. A supraviețuit iernii și în cele din urmă a stabilit rute alternative de alimentare cu gaz. În al doilea rând, calculele lui Putin că piața chineză ar putea înlocui piața europeană s-au dovedit a fi o iluzie.

Gazprom, care nu a fost împiedicată de nicio sancțiune și a avut toate șansele să continue să funcționeze ca o companie comercială normală pe piața energetică europeană, s-a sinucis în esență ca exportator. Ordinul ca „comoara națională” să comită acest act de autodistrugere a venit de la Kremlin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Oct. 2026, 09:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Oct. 2026, 09:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova înregistrează unul dintre cele mai puternice începuturi de sezon la exportul de grâu din ultimii ani, cu livrări de peste 605,5 mii de tone în perioada iulie–septembrie 2026 și încasări de 2,27 miliarde de lei. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, țara noastră a devenit al doilea furnizor de grâu al Uniunii Europene, după Canada, beneficiind inclusiv de dificultățile întâmpinate de Rusia și Ucraina în exportul cerealelor prin Marea Neagră.

În primele trei luni ale sezonului agricol 2026/2027, exporturile de grâu au crescut cu 25% față de perioada similară a anului trecut, când au fost livrate 483,4 mii de tone. Comparativ cu 2024, avansul este de 78%. Volumul actual este cel mai mare din ultimele cinci sezoane, fiind depășit doar de rezultatul din 2021, când în aceeași perioadă au fost exportate 675,8 mii de tone.

Luna septembrie a confirmat ritmul accelerat al livrărilor. Exporturile au însumat 227,4 mii de tone, practic identic cu nivelul din august, dar cu 29% peste septembrie 2025 și de 3,2 ori mai mult decât în septembrie 2024.

Mai mult, în primele nouă luni ale anului 2026, Republica Moldova a exportat deja 1,149 milioane de tone de grâu, depășind volumele înregistrate pe parcursul întregilor ani 2021, 2023, 2024 și 2025.

Creșterea cantităților exportate a fost însoțită și de o majorare a prețului mediu. În perioada iulie–septembrie, grâul a fost exportat la un preț mediu de 3,76 lei pentru un kilogram, cu 6,5% mai mult decât anul trecut. Numai în septembrie, prețul a urcat la 3,84 lei/kg, față de 3,67 lei/kg în august.

Economistul atrage însă atenția că aceste prețuri nu reprezintă sumele încasate efectiv de agricultori. O mare parte dintre contracte includ cheltuielile de transport și asigurare până în porturile de destinație, inclusiv Constanța, Brăila, Izmir și Marmara, astfel încât prețul net al grâului este mai mic.

Încasările totale din exporturile de grâu au ajuns la 2,27 miliarde de lei în cele trei luni, cu 566,8 milioane de lei, sau 33%, mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Comparativ cu 2024, valoarea exporturilor s-a dublat.

România rămâne cea mai importantă piață pentru grâul moldovenesc, cu 218,2 mii de tone, echivalentul a 36% din total. Urmează Italia, cu 131,3 mii de tone, Israelul, cu 72,2 mii de tone, și Grecia, cu 69,7 mii de tone. În total, România, Italia, Grecia și Bulgaria au absorbit 427,3 mii de tone, reprezentând 70,6% din exporturile moldovenești.

Piața este dominată de câțiva comercianți mari. Compania RUSAGRO-PRIM, controlată de milioanarul Savelii Russu care este și acționar la maib n.a, conduce clasamentul exportatorilor, cu 132,2 mii de tone, urmată de AGRO-NOVA PRIM, cu 116 mii de tone, OROM-IMEXPO, cu 86,9 mii de tone, și GBA TRADE, cu 55,3 mii de tone. Împreună, cele patru companii controlează 64,5% din volumul exporturilor de grâu.

Un rol esențial în această performanță îl are complexul portuar Giurgiulești. Prin cele două puncte vamale au fost exportate 449,2 mii de tone, adică 74,2% din total. Transportul naval domină livrările, cu o pondere de 75,6%, deși în septembrie s-a observat o creștere a transportului feroviar prin Ungheni și a celui rutier.

Potrivit lui Iurie Rija, rezultatele sunt favorizate și de situația excepțională din regiunea Mării Negre. Estimările prezentate la atelierul IFPRI-AMIS arată că Rusia și Ucraina au exportat împreună, în perioada iulie–septembrie 2026, cu 6,5 milioane de tone de grâu mai puțin decât anul trecut. Până la sfârșitul lunii octombrie, decalajul ar putea ajunge la 10,2 milioane de tone.

În același timp, Rusia ar putea obține o recoltă record, estimată la până la 140 de milioane de tone, însă dificultățile logistice limitează livrările. Rutele alternative prin Dunăre, calea ferată și porturile baltice sunt mai costisitoare și nu pot înlocui integral capacitățile de transport din Marea Neagră.

Această situație reduce temporar oferta disponibilă pe piața internațională, susține prețurile și creează oportunități pentru grâul moldovenesc, în special pe piețele europene, în Turcia și în Orientul Mijlociu.

Economistul avertizează însă că avantajul ar putea fi de scurtă durată. Potrivit estimărilor Dragon Capital, Ucraina ar putea relua exporturile maritime în 2027, în baza unui acord similar coridorului cerealier din perioada 2022–2023. O eventuală deblocare a rutelor ar permite intrarea pe piață a unor cantități importante de cereale acumulate în depozite, ceea ce ar putea provoca o scădere bruscă a prețurilor internaționale.