Cum a contribuit Europa cu lovitura de grație la distrugerea comorii naționale a Rusiei

15 Iul. 2023, 07:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Iul. 2023, 07:45 // Actual //  bani.md

Experții internaționali remarcă faptul că odată cu începerea invaziei Rusiei din Ucraina, Vladimir Putin a contribuit la distrugerea comorii naționale a țării, cea mai puternică companie, care în 2021 a realizat un profit colosal de 29 de miliarde de dolari. Gigantul rus Gazprom a fost lovit masiv în urma războiului, pierzând piața europeană, iar în 2023 și-a scăzut producția cu aproape o treime față de nivelul de dinaintea conflictului.

Exporturile de gaze ale Gazprom au coborât cu 45% între ianuarie și noiembrie 2022, iar în prezent compania condusă de Alexey Miller, un apropiat al lui Putin, are pierderi uriașe. Acțiunile Gazprom de la Bursă au căzut de la 360 de ruble (4,90 dolari), un maximum atins în septembrie 2021, la 166 ruble (1,80), o scădere de de 54%, potrivit Insider.

Producția de gaz a scăzut cu 24% în toată țara și, dacă ne uităm în mod special la Gazprom, aceasta a scăzut cu aproape o treime față de nivelurile de dinainte de război. Exporturile de gaze ale Rusiei către piețele europene îndepărtate au scăzut de la 170-180 de miliarde de metri cubi în anii de vârf la doar 12 miliarde de metri cubi în primele șase luni ale anului 2023.

Prigojin a deschis cutia Pandorei în Rusia: Putin luptă acum pentru putere pe trei fronturi

Veniturile guvernamentale din exporturile de gaze au scăzut cu 80%, iar compania Gazprom a încetat să mai plătească dividende.

Mii de investitori care și-au pus banii în acțiunile Gazprom, păstrându-le ani de zile în așteptarea creșterii, sunt martorii unei scăderi semnificative a valorii lor. Prețul acțiunilor, care a atins vârful la 360 de ruble (4,90 dolari) în septembrie 2021, a scăzut acum la 166 de ruble, echivalentul a mai puțin de 1,80 dolari la cursul de schimb actual.

Atât investitorii individuali care au crezut în Gazprom ca pe o „comoară națională” și s-au prăjit „pentru noi, pentru gaz”, cât și întreaga economie națională au suferit pierderi substanțiale.

Totul a început cu modificarea termenilor contractuali. Prețul în contracte a început să fie determinat de politică, cu reduceri și asistență financiară suplimentară din partea Gazprom extinsă aliaților săi, în timp ce alte prețuri au fost impuse celor percepuți de Kremlin ca fiind opuși regimului de la Moscova.

Putin a ordonat companiei Gazprom să folosească aprovizionarea cu gaz către Europa ca instrument politic sub sloganul „vă vom îngheța și vă vom duce la colaps economic dacă insistați să sprijiniți Ucraina și să nu ridicați sancțiunile împotriva Rusiei”. Ca prim pas, președintele rus a cerut plata gazului în ruble, încălcând în mod deschis termenii contractuali. Când unii cumpărători au refuzat să pretindă că plătesc în ruble, Gazprom a întrerupt furnizarea de gaze.
Dar efortul a eșuat. În primul rând, Europa a demonstrat o rezistență și o flexibilitate incredibile, deși la un cost ridicat. A supraviețuit iernii și în cele din urmă a stabilit rute alternative de alimentare cu gaz. În al doilea rând, calculele lui Putin că piața chineză ar putea înlocui piața europeană s-au dovedit a fi o iluzie.

Gazprom, care nu a fost împiedicată de nicio sancțiune și a avut toate șansele să continue să funcționeze ca o companie comercială normală pe piața energetică europeană, s-a sinucis în esență ca exportator. Ordinul ca „comoara națională” să comită acest act de autodistrugere a venit de la Kremlin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Feb. 2026, 09:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Feb. 2026, 09:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!