Colaps total provocat de Putin într-o industrie cheie din Rusia: O țară a profitat și a crescut vânzările cu 88%

Războiul provocat de Vladimir Putin în Ucraina acum mai bine de 500 de zile a produs un adevărat șoc în economia Rusiei, după impunerea pachetelor de sancțiuni de către Occident și plecarea multor firme străine de la Moscova. O industrie cheie din Rusia, cea auto, a intrat într-un colaps total, vânzările prăbușindu-se cu 70-75% față de perioada de dinainte de conflict.

De această situație a profitat din plin China, care a intrat masiv pe piața auto din Rusia, iar singura marcă care a înregistrat o creștere a vânzărilor a fost producătorul chinez Geely, cu 88% în ultimul an, potrivit Business Insider.

Vânzările de mașini în Rusia se situează aproape la un sfert din ceea ce erau înainte de războiul din Ucraina. Creșterea prețurilor, deteriorarea sentimentului consumatorilor și lipsa aprovizionării au zdrobit piața auto din Rusia, conform datelor publicate de Universitatea Yale.

Economia Rusiei nu merge așa cum sugerează datele oficiale ale Moscovei. Industria auto din Rusia – unul dintre cele mai importante sectoare ale țării – a cunoscut un colaps total, potrivit datelor Yale School of Management. Scăderea vânzărilor de mașini și o schimbare dramatică a tipului de mașini pe care localnicii le cumpără acum indică probleme economice mai ample și o spirală descendentă fără sfârșit.

Înainte de invazie, peste 100.000 de automobile au fost vândute în fiecare lună în toată Rusia. Dar, datorită unei combinații de creștere a prețurilor, deteriorării sentimentului consumatorilor și lipsei de aprovizionare, vânzările se situează la aproximativ un sfert din nivelurile de dinainte de război, au declarat cercetătorii de la Yale Jeffrey Sonnenfeld și Steven Tian.
„Rușii doar cumpără mai puține mașini, punct”, a spus Tian. „Aceasta vorbește despre slăbiciunea consumatorului din Rusia. Aceasta este la fel de aproape de un indicator al deteriorării sentimentului consumatorilor, iar povestea pe care o spune este profund supărătoare. Rușii pur și simplu nu cheltuiesc bani”.

Zeci de nume occidentale s-au retras din Rusia în 2022, ceea ce a lăsat localnicii cu alternative mai ieftine și de calitate inferioară. Până în ianuarie 2023, Honda, Hyundai, Lexus, Mazda și alții au înregistrat scăderi de peste 90% în vânzările de mașini în Rusia de la an la an.

Singura marcă străină care a înregistrat o creștere a vânzărilor, potrivit Sonnenfeld, a fost producătorul auto chinez Geely, care a înregistrat o creștere semnificativă a vânzărilor de 88% de la an la an. Acum, rușii au fost nevoiți să apeleze la marca locală Lada pentru mașinile lor, o companie cu reputație pentru probleme mecanice și calitate suspectă.

„Nu vei întâlni niciodată pe nimeni în afara Rusiei care să cumpere o Lada”, a spus Sonnenfeld. Lada reprezintă acum mai mult de jumătate din toate vânzările de mașini din Rusia, în timp ce Geely din China deține o cotă de piață de 11%.

„Dacă mergi prin Moscova și Sankt Petersburg, descoperi că rușii de elită conduc doar mărcile de mașini pe care le recunoaștem, precum Porsche, Jaguar, Hyundai și așa mai departe. Singurii ruși care conduceau Lada erau cei cu un venit mai mic”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#industrie #auto #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.