Cum arată, în secolul XXI, o prințesă din Arabia Saudită? (FOTO)

Femeile din Orient rămân, de obicei, în umbră. Dar acest lucru nu este valabil pentru Deena Aljuhani Abdulaziz, soția prințului saudit Sultan bin Abdul-Aziz Al Saud, care distruge cele mai frecvente stereotipuri despre femeile arabe. Deena este foarte activă, deține un lanț de buticuri și până în 2017 a fost redactorul șef al revistei Vogue Arabia.

Datorită stilului său original Deena a câștigat popularitate atât în lumea arabă, ci și în Occident. Poartă părul scurt și optează pentru ținute discrete și cu gust.

Deena s-a născut și și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în Statele Unite, iar titlul regal la primit la vârsta de 23 de ani după ce s-a căsătorit cu un prinț saudit.

Soția prințului preferă culorile, dar le diluează cu piese vestimentare neutre cu o croială clasică.

PARIS, FRANCE – OCTOBER 01: Princess Deena Aljuhani Abdulaziz attend the Moncler Gamme Rouge show as part of the Paris Fashion Week Womenswear Spring/Summer 2015 on October 1, 2014 in Paris, France. (Photo by Pascal Le Segretain/Getty Images)

Sau, pentru o ținută armonioasă, combină o rochie cu pene cu un sacou laconic de culoare neagră.

PARIS, FRANCE – OCTOBER 04: Princess Deena Aljuhani Abdulaziz attends the #BoF500 Cocktail Event as part of the Paris Fashion Week Womenswear Spring/Summer 2017 at Hotel de Ville on October 4, 2016 in Paris, France. (Photo by Jacopo Raule/Getty Images for The Business Of Fashion)

Deena are în arsenalul ei o întreagă colecție de trenciuri la modă.

PARIS, FRANCE – SEPTEMBER 29: Deena Aljuhani Abdulaziz is seen outside the Valentino dress show during Paris Fashion Week SS20 on September 29, 2019 in Paris, France. (Photo by Daniel Zuchnik/Getty Images).

Tunsoarea băiețească, sandalele cu toc înalt, fustele midi, culorile puternice și mixurile cromatice îndrăznețe sunt câteva dintre semnăturile sale stilistice, pe care le pune în evidență la fiecare apariție.

Păstrând o linie discretă, cuminte, Printeșa reușește să respecte cele mai actuale direcții stiliste ale modei contemporane, aplicându-le propriului statut.

Dacă fustele midi, ample, din mătase brodată sau pantalonii culottes, lungi, într-o nuanță de burgund, sunt alegeri plasate încă într-o zonă ”safe”, iată Prințesa Deena Aljuhani Abdulaziz nu se ferește de riscuri, purtând chiar și o pereche de jeanși rupți, alături de o cămașă maxi, cu vedere la abdomen.

Carieră

Deena este redactor-șef al revistei Vogue din Arabia Saudită.

A devenit interesată de modă după ce a văzut un exemplar al revistei britanice Tatler, la șase ani. „Studiam fiecare revistă de la copertă la copertă, eram dornică de tot ce ține de modă”, spune ea.

După ce a participat la mai multe spectacole internaționale de modă, a decis să-și deschidă magazinul „D’NA” în Riyadh în 2006.

În 2013, o sucursală a acestuia a fost deschis la Doha, Qatar.

După un deceniu de afaceri de succes în regiunea Golfului Persic, Abdulaziz a lansat un site de e-shopping numit DNACHIC.com.

„Magazinul conlucrează cu designerii de modă la clienții din Orientul Mijlociu. În septembrie 2016, Abdulaziz a fost numită redactor-șef al Vogue Arabia în primul său număr și a continuat să lucreze pentru o perioadă scurtă de timp înainte de a fi expulzată din cauza unei dispute cu conducerea revistei.

#Prințesă #Arabia Saudita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.