Cum arată, în secolul XXI, o prințesă din Arabia Saudită? (FOTO)

Femeile din Orient rămân, de obicei, în umbră. Dar acest lucru nu este valabil pentru Deena Aljuhani Abdulaziz, soția prințului saudit Sultan bin Abdul-Aziz Al Saud, care distruge cele mai frecvente stereotipuri despre femeile arabe. Deena este foarte activă, deține un lanț de buticuri și până în 2017 a fost redactorul șef al revistei Vogue Arabia.

Datorită stilului său original Deena a câștigat popularitate atât în lumea arabă, ci și în Occident. Poartă părul scurt și optează pentru ținute discrete și cu gust.

Deena s-a născut și și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în Statele Unite, iar titlul regal la primit la vârsta de 23 de ani după ce s-a căsătorit cu un prinț saudit.

Soția prințului preferă culorile, dar le diluează cu piese vestimentare neutre cu o croială clasică.

PARIS, FRANCE – OCTOBER 01: Princess Deena Aljuhani Abdulaziz attend the Moncler Gamme Rouge show as part of the Paris Fashion Week Womenswear Spring/Summer 2015 on October 1, 2014 in Paris, France. (Photo by Pascal Le Segretain/Getty Images)

Sau, pentru o ținută armonioasă, combină o rochie cu pene cu un sacou laconic de culoare neagră.

PARIS, FRANCE – OCTOBER 04: Princess Deena Aljuhani Abdulaziz attends the #BoF500 Cocktail Event as part of the Paris Fashion Week Womenswear Spring/Summer 2017 at Hotel de Ville on October 4, 2016 in Paris, France. (Photo by Jacopo Raule/Getty Images for The Business Of Fashion)

Deena are în arsenalul ei o întreagă colecție de trenciuri la modă.

PARIS, FRANCE – SEPTEMBER 29: Deena Aljuhani Abdulaziz is seen outside the Valentino dress show during Paris Fashion Week SS20 on September 29, 2019 in Paris, France. (Photo by Daniel Zuchnik/Getty Images).

Tunsoarea băiețească, sandalele cu toc înalt, fustele midi, culorile puternice și mixurile cromatice îndrăznețe sunt câteva dintre semnăturile sale stilistice, pe care le pune în evidență la fiecare apariție.

Păstrând o linie discretă, cuminte, Printeșa reușește să respecte cele mai actuale direcții stiliste ale modei contemporane, aplicându-le propriului statut.

Dacă fustele midi, ample, din mătase brodată sau pantalonii culottes, lungi, într-o nuanță de burgund, sunt alegeri plasate încă într-o zonă ”safe”, iată Prințesa Deena Aljuhani Abdulaziz nu se ferește de riscuri, purtând chiar și o pereche de jeanși rupți, alături de o cămașă maxi, cu vedere la abdomen.

Carieră

Deena este redactor-șef al revistei Vogue din Arabia Saudită.

A devenit interesată de modă după ce a văzut un exemplar al revistei britanice Tatler, la șase ani. „Studiam fiecare revistă de la copertă la copertă, eram dornică de tot ce ține de modă”, spune ea.

După ce a participat la mai multe spectacole internaționale de modă, a decis să-și deschidă magazinul „D’NA” în Riyadh în 2006.

În 2013, o sucursală a acestuia a fost deschis la Doha, Qatar.

După un deceniu de afaceri de succes în regiunea Golfului Persic, Abdulaziz a lansat un site de e-shopping numit DNACHIC.com.

„Magazinul conlucrează cu designerii de modă la clienții din Orientul Mijlociu. În septembrie 2016, Abdulaziz a fost numită redactor-șef al Vogue Arabia în primul său număr și a continuat să lucreze pentru o perioadă scurtă de timp înainte de a fi expulzată din cauza unei dispute cu conducerea revistei.

#Prințesă #Arabia Saudita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tinerii din Malta, Luxemburg și Belgia sunt cei mai înstăriți din Europa, în timp ce germanii se află surprinzător în a doua jumătate a clasamentului, cu o avere de trei ori mai mică decât cea a italienilor de aceeași vârstă. Datele reies din Sondajul privind Finanțarea și Consumul Gospodăriilor (HFCS), realizat de Banca Centrală Europeană și analizat de Euronews.

Potrivit studiului, averea netă mediană a persoanelor cu vârste între 16 și 34 de ani din zona euro este de 24.600 de euro, echivalentul a doar 18% din averea mediană a populației generale, estimată la 140.100 de euro.

Diferențele dintre state sunt însă mari. În Malta, tinerii au o avere mediană de 257.500 de euro, urmați de Luxemburg cu 135.000 de euro și Belgia cu 97.200 de euro. La polul opus se află Finlanda, unde averea netă mediană este de doar 5.700 de euro.

Clasamentul mai arată că tinerii din Croația (82.000 de euro), Slovacia (74.600 de euro), Estonia (62.200 de euro), Cehia (59.900 de euro) și Lituania (59.600 de euro) au acumulat averi importante, chiar dacă veniturile din aceste țări sunt considerabil mai mici decât media Uniunii Europene.

Una dintre cele mai interesante concluzii este diferența dintre Italia și Germania. Tinerii italieni dețin o avere mediană de 53.500 de euro, de aproximativ trei ori mai mare decât cea a tinerilor germani, estimată la doar 17.600 de euro.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în studiul BCE, mai mulți indicatori sugerează că averea netă a tinerilor este considerabil sub nivelul statelor din zona euro. Salariul mediu brut în primul trimestru din 2026 a fost de 15.987 de lei (aproximativ 810 euro), de câteva ori mai mic decât în statele vest-europene. Totodată, transferurile de bani de peste hotare au ajuns la circa 1,5 miliarde de dolari anual, echivalentul a aproximativ o șeptime din PIB, iar în 2025 acestea au reprezentat 7,2% din veniturile gospodăriilor, ceea ce arată că multe familii continuă să depindă de sprijinul rudelor din străinătate.

Profesorul Fabian Pfeffer, de la Universitatea LMU din München, avertizează că averea acumulată la începutul vieții adulte nu reflectă doar eforturile individuale. Potrivit acestuia, factorii decisivi sunt sprijinul oferit de familie, donațiile și moștenirile, accesul la credite ipotecare, gradul de îndatorare și posibilitatea de a cumpăra o locuință.

„La această vârstă, o avere privată ridicată nu este doar rezultatul realizărilor individuale. Este și o poveste despre familie și despre instituții”, a explicat expertul pentru Euronews.

În opinia sa, achiziționarea primei locuințe reprezintă momentul în care cei mai mulți tineri încep să acumuleze avere în mod semnificativ, însă acest pas depinde, în multe cazuri, de ajutorul familiei și de condițiile oferite de piața imobiliară și sistemul financiar.