Cum arată, în secolul XXI, o prințesă din Arabia Saudită? (FOTO)

Femeile din Orient rămân, de obicei, în umbră. Dar acest lucru nu este valabil pentru Deena Aljuhani Abdulaziz, soția prințului saudit Sultan bin Abdul-Aziz Al Saud, care distruge cele mai frecvente stereotipuri despre femeile arabe. Deena este foarte activă, deține un lanț de buticuri și până în 2017 a fost redactorul șef al revistei Vogue Arabia.

Datorită stilului său original Deena a câștigat popularitate atât în lumea arabă, ci și în Occident. Poartă părul scurt și optează pentru ținute discrete și cu gust.

Deena s-a născut și și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în Statele Unite, iar titlul regal la primit la vârsta de 23 de ani după ce s-a căsătorit cu un prinț saudit.

Soția prințului preferă culorile, dar le diluează cu piese vestimentare neutre cu o croială clasică.

PARIS, FRANCE – OCTOBER 01: Princess Deena Aljuhani Abdulaziz attend the Moncler Gamme Rouge show as part of the Paris Fashion Week Womenswear Spring/Summer 2015 on October 1, 2014 in Paris, France. (Photo by Pascal Le Segretain/Getty Images)

Sau, pentru o ținută armonioasă, combină o rochie cu pene cu un sacou laconic de culoare neagră.

PARIS, FRANCE – OCTOBER 04: Princess Deena Aljuhani Abdulaziz attends the #BoF500 Cocktail Event as part of the Paris Fashion Week Womenswear Spring/Summer 2017 at Hotel de Ville on October 4, 2016 in Paris, France. (Photo by Jacopo Raule/Getty Images for The Business Of Fashion)

Deena are în arsenalul ei o întreagă colecție de trenciuri la modă.

PARIS, FRANCE – SEPTEMBER 29: Deena Aljuhani Abdulaziz is seen outside the Valentino dress show during Paris Fashion Week SS20 on September 29, 2019 in Paris, France. (Photo by Daniel Zuchnik/Getty Images).

Tunsoarea băiețească, sandalele cu toc înalt, fustele midi, culorile puternice și mixurile cromatice îndrăznețe sunt câteva dintre semnăturile sale stilistice, pe care le pune în evidență la fiecare apariție.

Păstrând o linie discretă, cuminte, Printeșa reușește să respecte cele mai actuale direcții stiliste ale modei contemporane, aplicându-le propriului statut.

Dacă fustele midi, ample, din mătase brodată sau pantalonii culottes, lungi, într-o nuanță de burgund, sunt alegeri plasate încă într-o zonă ”safe”, iată Prințesa Deena Aljuhani Abdulaziz nu se ferește de riscuri, purtând chiar și o pereche de jeanși rupți, alături de o cămașă maxi, cu vedere la abdomen.

Carieră

Deena este redactor-șef al revistei Vogue din Arabia Saudită.

A devenit interesată de modă după ce a văzut un exemplar al revistei britanice Tatler, la șase ani. „Studiam fiecare revistă de la copertă la copertă, eram dornică de tot ce ține de modă”, spune ea.

După ce a participat la mai multe spectacole internaționale de modă, a decis să-și deschidă magazinul „D’NA” în Riyadh în 2006.

În 2013, o sucursală a acestuia a fost deschis la Doha, Qatar.

După un deceniu de afaceri de succes în regiunea Golfului Persic, Abdulaziz a lansat un site de e-shopping numit DNACHIC.com.

„Magazinul conlucrează cu designerii de modă la clienții din Orientul Mijlociu. În septembrie 2016, Abdulaziz a fost numită redactor-șef al Vogue Arabia în primul său număr și a continuat să lucreze pentru o perioadă scurtă de timp înainte de a fi expulzată din cauza unei dispute cu conducerea revistei.

#Prințesă #Arabia Saudita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina