Cum i-au împiedicat americanii pe ucraineni să tragă rachete pe teritoriul Rusiei

08 Dec. 2022, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Dec. 2022, 05:15 // Actual //  bani.md

Pentagonul a modificat lansatoarele de rachetă furnizate Ucrainei, ca să nu poată trage cu ele rachete cu rază lungă de acţiune care să atingă teritoriul Rusiei şi să nu agraveze astfel războiul rus, dezvăluie The Wall Street Journal (WSJ).

Statele Unite au livrat Ucrainei, de la începutul războiului rus, 20 de sisteme de tip High Mobility Artillery Rocket System (HIMARS) – un lansator multiplu de rachetă redutabil pentru armata rusă, cu o rază de acţiune de aproximativ 80 de kilometri.
Armament modificat de americani
Însă, dezvăluie WSJ, Pentagonul a modificat aceste sisteme de armament înainte de a le trimite pe câmpul de luptă, cu scopul de a împiedica Kievul să atace teritoriul rus şi de a agrava, în acest fel, conflictul armat.

Oficiali americani declară WSJ că HIMARS-urile livrate Ucrainei nu pot trage rachete de tip Army Tactical Missile System (ATACMS), pe care Washingtonul nu le-a furnizat, dar pe care ucrainenii le pot obţine de la alte ţări.

Aceste proiectile sunt capabile să atingă o ţintă aflată la peste 300 de kilometri şi să vizeze, astfel, cu uşurinţă, de pe teritoriul ucrainean, zone din Rusia.

Aceste modificări blochează totodată tragerea oricăror altor tipuri de rachetă cu rază lungă de acţiune pe care Ucraina le-ar putea cumpăra sau produce.

Casa Albă şi Pentagonul, contactate de WSJ, au refuzat să comenteze cu privire la aceste modificări, care ar putea legătură cu materialul militar sau cu software-ul.
”Din motive de securitate operaţională, nu comentăm în mod public configurarea sistemelor furnizate aliaţilor şi partenerilor”, a respins un purtător de cuvânt al Pentagonului, generalul de brigadă Patrick Ryder, un general cu o stea.

Însă, înainte de livrarea acestor arme, Statele Unite au obţinut promisiunea oficială a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski că HIMARS-urile livrate nu vor fi folosite în atacarea unor ţinte de pe teritoriul Rusiei.
La jumătatea lui septembrie, o purtătoare de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, avertiza clar Statele Unite în acest sens.

”Dacă Washingtonul decide să ofere Kievului armament cu rază lungă de acţiune, ele vor încălca o linie roşie şi vor deveni parte în conflict”, ameninţa Zaharova
Aceste dezvăluiri au loc în contextul în care Ucraina a efectuat cu regularitate, în ultimele luni, atacuri pe teritoriul rus.
La sfârşitul lui iulie, iar apoi în octombrie, Peninsula ucraineană Crimeea, anexată în 204 de Moscova, a fost vizată şi atinsă de artileria ucraineană.

Luni, atacuri cu drone au mers mai adânc şi au atins două baze aeriene în centrul Rusiei.
Marţi, guvernatorul regiunii Kursk, vecină cu Ucraina, a evocat un ”atac cu dronă în zona aerodromului” din acest oraş, în care un rezervor de stocare de petrol a fost incendiat, însă fără să facă victime.

Imediat după aceea, Statele Unite au condamnat cu jumătate de gură aceste atacuri ucrainene pe teritoriul rus.
”Noi nu încurajăm şi nu ajutăm Ucraina să lanseze atacuri în Rusia”, a subliniat secretarul de Stat american Antony Blinken.

”Lucrul la care suntem hotărâţi este să facem în aşa fel încât ei (ucrainenii) să aibă în mână – cu (ajutorul) altor mulţi parteneri din lume – echipamentele de care au nevoie pentru a se apăra, a-şi apăra teritoriul şi a-şi apăra libertatea”, a adăugat şeful diplomaţiei americane.

03 Oct. 2026, 20:48
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
03 Oct. 2026, 20:48 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță cere Guvernului să facă publice datele cu privire la achizițiile de valori mobiliare de stat de către întreprinderile de stat, după creșterea volumului plasamentelor în VMS din ultimul an.

Ioniță susține, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA, că o parte importantă a valorilor mobiliare de stat a ajuns să fie cumpărată de investitori nebancari și spune că autoritățile ar trebui să precizeze cât din aceste plasamente revine companiilor controlate de stat.

„Întrebarea mea este: câte întreprinderi de stat au cumpărat valori mobiliare? (…) Vreau să văd câte întreprinderi de stat creditează statul”, a declarat economistul.

Potrivit lui, problema apare în situația în care o întreprindere de stat dispune de lichidități, dar în loc ca o parte a acestor bani să ajungă la buget sub formă de dividende, compania îi investește în titluri emise chiar de stat.

„Dacă are bani, acestea sunt venituri ale lui, din care plătești dividende la bugetul de stat. Și tu nu dai dividendele, dar îi dai statului cu împrumut”, a explicat Ioniță.

Economistul admite că întreprinderile pot avea temporar lichidități excedentare care trebuie administrate, însă consideră necesară o imagine clară asupra dimensiunii acestor plasamente.

„Dacă ne trezim că întreprinderile de stat creditează Guvernul cu 2-3 miliarde de lei, ce înseamnă asta?”, a întrebat Ioniță.

În discuție a fost menționat și Energocom. Ioniță a făcut referire la informații potrivit cărora compania ar fi deținut valori mobiliare, dar a precizat că Energocom a negat că ar fi utilizat finanțarea BERD pentru achiziția VMS. Economistul a insistat că este nevoie de date detaliate privind originea banilor și tipul plasamentelor efectuate.

Datele Băncii Naționale arată că piața valorilor mobiliare de stat a cunoscut o extindere în 2025. Doar în trimestrul IV, Ministerul Finanțelor a pus în circulație VMS în valoare de 14,6 miliarde de lei, iar volumul VMS emise pe piața primară a crescut cu 30% față de perioada comparabilă.