Cum justifică șeful de la aeroport dublarea taxei de parcare: Creăm condiții pentru low-cost

Aeroportul Internațional Chișinău își propune să se transforme și să se modernizeze în următorii ani, urmărind o strategie inovatoare pentru a deveni mai atractiv pentru companiile low-cost și pentru a crește veniturile non-aeroportuare. În ultimii 30 de ani, aeroportul s-a bazat în mare parte pe tarifele aeroportuare, reprezentând între 90-92% din venituri, în timp ce veniturile non-aeroportuare, cum ar fi parcare, Terminal VIP și locațiuni, au reprezentat doar 8-10%, susține administratorul Aeroportului Chișinău, Constantin, Vozian, care justifică dublarea taxei de parcare, de la 10 la 20 de lei.

„Pentru a crea condiții favorabile pentru companiile low-cost, aeroportul a luat măsuri importante, inclusiv reducerea taxei de modernizare cu 50% începând din 1 iulie 2023, cu planuri de a o exclude complet începând cu 1 ianuarie 2024. În plus, aeroportul va introduce o politică de stimulare care va oferi posibilitatea de a beneficia de reduceri suplimentare, de până la 50%, la taxele deja reduse”, spune Vozian.

O schimbare crucială în strategia aeroportului este reprezentată de ajustarea balanței dintre veniturile aeroportuare și cele non-aeroportuare la un raport de 75% / 25%, inspirându-se din practica internațională eficientă. Acest obiectiv va fi atins prin menținerea tarifelor aeroportuare la un nivel redus pentru a atrage companiile low-cost, în timp ce tarifele pentru serviciile non-aeroportuare, cum ar fi parcare, cafea sau spații de locațiune, vor fi ajustate la un nivel mai ridicat.

„Un alt pas important către modernizare constă în investiții semnificative în infrastructură și echipamente. Deja s-au lansat licitații pentru achiziționarea de echipamente de securitate la cele mai înalte standarde, cu o valoare totală de aproximativ 2,5 milioane de euro, beneficiind de taxele de modernizare reduse. În plus, se vor înlocui mijloacele de transport uzate ale aeroportului cu echipamente și autospeciale moderne, inclusiv mașini de pompieri și ambulanță”, a mai punctat administratorul.

Potrivit lui, pe lângă modernizarea infrastructurii, aeroportul a făcut eforturi pentru a-și valorifica potențialul uman, crescând salariile personalului, oferindu-le oportunitatea de instruire și dezvoltare la centre de prestigiu. În ciuda unor voci răspândite cu privire la o posibilă reducere a salariilor, aeroportul asigură că salariile vor fi menținute și că angajații vor fi recompensați în funcție de eficiența și performanța lor.

Totodată, aeroportul intenționează să eficientizeze utilizarea spațiilor disponibile și să maximizeze veniturile non-aeroportuare prin licitații publice transparente pentru închirierea de spații în Terminal. Prin stabilirea prețurilor corespunzătoare, aeroportul urmărește să se alinieze cu alte aeroporturi internaționale, pentru a se asigura că aceasta este o practică comună și profesională pentru a atrage mai multe companii avia.

În final, aeroportul anunță că va iniția revizuirea circulației rutiere în fața Terminalului pentru a îmbunătăți accesul și pentru a elimina abuzurile și parcajul neregulamentar. Aceste măsuri vor aduce o serie de îmbunătățiri și vor contribui la creșterea atractivității aeroportului pentru companiile aeriene, cetățeni și mediul de afaceri în general.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxa #Aeroport #parcare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță cere Guvernului să facă publice datele cu privire la achizițiile de valori mobiliare de stat de către întreprinderile de stat, după creșterea volumului plasamentelor în VMS din ultimul an.

Ioniță susține, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA, că o parte importantă a valorilor mobiliare de stat a ajuns să fie cumpărată de investitori nebancari și spune că autoritățile ar trebui să precizeze cât din aceste plasamente revine companiilor controlate de stat.

„Întrebarea mea este: câte întreprinderi de stat au cumpărat valori mobiliare? (…) Vreau să văd câte întreprinderi de stat creditează statul”, a declarat economistul.

Potrivit lui, problema apare în situația în care o întreprindere de stat dispune de lichidități, dar în loc ca o parte a acestor bani să ajungă la buget sub formă de dividende, compania îi investește în titluri emise chiar de stat.

„Dacă are bani, acestea sunt venituri ale lui, din care plătești dividende la bugetul de stat. Și tu nu dai dividendele, dar îi dai statului cu împrumut”, a explicat Ioniță.

Economistul admite că întreprinderile pot avea temporar lichidități excedentare care trebuie administrate, însă consideră necesară o imagine clară asupra dimensiunii acestor plasamente.

„Dacă ne trezim că întreprinderile de stat creditează Guvernul cu 2-3 miliarde de lei, ce înseamnă asta?”, a întrebat Ioniță.

În discuție a fost menționat și Energocom. Ioniță a făcut referire la informații potrivit cărora compania ar fi deținut valori mobiliare, dar a precizat că Energocom a negat că ar fi utilizat finanțarea BERD pentru achiziția VMS. Economistul a insistat că este nevoie de date detaliate privind originea banilor și tipul plasamentelor efectuate.

Datele Băncii Naționale arată că piața valorilor mobiliare de stat a cunoscut o extindere în 2025. Doar în trimestrul IV, Ministerul Finanțelor a pus în circulație VMS în valoare de 14,6 miliarde de lei, iar volumul VMS emise pe piața primară a crescut cu 30% față de perioada comparabilă.