Cum l-a răsplătit Putin pe liderul nord-coreean pentru sprijinul în războiul din Ucraina. Cadoul, trimis cu trenul

Comerțul feroviar transfrontalier între Rusia și Coreea de Nord a fost reluat, după doi ani de pauză din cauza restricțiilor cauzate de pandemia de Covid-19, relatează The Moscow Times.

Agenția Interfax a transmis miercuri, 2 noiembrie, că primul tren de marfă a plecat spre punctul de frontieră cu Coreea de Nord, Khasan-Tumangang. În el se aflau 30 de cai pursânge.

Potrivit informațiilor vamale ruse, între anii 2010 și 2019, Phenianul a importat 138 de cai la un cost de 584.302 de dolari. În 2019, Rusia i-a trimis 12 cai, aceștia având o mare valoare simbolică în mitologia și cultura politică nord-coreeană, precum și ponei.

Următorul transport feroviar către Coreea de Nord va consta în produse medicale.

Cum a susținut Phenianul Moscova

Coreea de Nord a fost una dintre primele țări care și-a închis granițele, în ianuarie 2020, deși nu a raportat oficial nicio infecție cu Covid-19 timp de mai bine de doi ani.

Săptămâna trecută, oficialii vamali ruși au acuzat sancțiunile impuse de ONU Coreei de Nord, una dintre cele mai sărace țări din lume.

Presa sud-coreeană a raportat, luna trecută, că Phenianul a început pregătirile pentru deschiderea unor noi birouri comerciale în Rusia, pentru a extinde importurile de făină și energie. Potrivit surselor sud-coreene, Coreea de Nord a importat grâu din Rusia în august și gaze în octombrie, în schimbul sprijinului pentru invazia Ucrainei.

Coreea de Nord s-a aflat printre cele cinci țări care au votat împotriva rezoluției ONU care condamna Moscova pentru războiul declanșat în Ucraina. De asemenea, a fost a treia țară care a recunoscut regiunile Donețk și Lugansk ale Ucrainei ca state independente, după referendumurile ilegale organizate de separatiștii proruși.

Mai mult, există informații că Phenianul ar vrea să trimită muncitori în Donețk și Lugansk pentru a ajuta la reconstrucția zonelor după război.

#coreea #comert #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.