O companie low-cost care operează și în Moldova vrea să transporte mai mulți pasageri

02 Nov. 2022, 17:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
02 Nov. 2022, 17:28 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Compania aeriană low-cost Wizz Air intenţionează să-şi majoreze capacitatea cu 35% în perioada septembrie 2022 – martie 2023 deoarece cererea pentru călătorii rămâne solidă, în pofida presiunilor cu care se confruntă bugetele gospodăriilor din cauza inflaţiei, transmite Reuters.

„Până acum nu vedem indicii privind o scădere a cererii, astfel încât rămânem încrezători”, a afirmat directorul general al Wizz Air, Jozsef Varadi, adăugând că nivelul rezervărilor este ridicat.

Planificata creştere de 35% a capacităţii este faţă de nivelul de dinaintea pandemiei, ceea ce înseamnă că Wizz se va alătura rivalei low-cost Ryanair ca una din puţinele companii aeriene europene care vor depăşi nivelul de dinaintea pandemiei.

În trimestrul trei din 2022, câştigurile de bază ale Wizz s-au situat la 374 milioane de euro, o redresare după pierderile de 154 milioane de euro din precedentele trei luni, când lipsa de personal din aeroporturi a dus la anularea zborurilor.

În perioada martie – septembrie 2022 a înregistrat o pierdere operaţională de 63,8 milioane de euro, a anunţat operatorul aerian listat la Bursa de la Londra.

Informaţiile recentă din presă sugerează că ar putea exista o consolidare în sectorul transportului aerian Europa, dar Varadi a declarat că nu vede Wizz ca o ţintă de preluare, ţinând cont că Indigo Partners deţine o participaţie de aproximativ 18%.

Wizz Air era cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală şi Est, opera cu o flotă de aeronave 67 Airbus A320 şi 26 Airbus A321 de la 27 baze, pe 525 de rute care asigură legătura între 135 de destinații din 44 de țări, transportând 29,6 milioane pasageri. Compania a fost înființată în anul 2003 și a început transportul pasagerilor la 19 mai 2004.

Compania a intrat pe piața din Republica Moldova în 2014, operând zboruri de pe Aeroportul Internaţional Chişinău.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.