America a scumpit dolarul. Decizie istorică a FED. A fost majorată dobânda cheie cu 0,75% pentru a patra oară la rând

03 Nov. 2022, 05:03
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Nov. 2022, 05:03 // Actual //  bani.md

Rezerva Federală a SUA, cea mai puternică bancă centrală la nivel mondial, a votat miercuri a patra majorare consecutivă a ratei dobânzii cu 0,75% dar a semnalat o potenţială schimbare în modul în care va aborda politica monetară pentru a reduce inflaţia. Wall Street, prin prisma Dow Jones, a trecut de la minus 0,3% la plus 0,9%.

Într-o mişcare pe care pieţele o aşteptau de săptămâni întregi, banca centrală a majorat rata dobânzii pentru împrumuturi pe termen scurt cu 0,75 puncte procentuale, până la un interval ţintă de 3,75%-4%, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2008, scrie CNBC. Decizia recentă continuă cel mai agresiv ritm de înăsprire a politicii monetare de la începutul anilor 1980, ultima dată când inflaţia a atins un nivel atât de ridicat.

Pe lângă anticiparea majorării ratei, pieţele au căutat, de asemenea, indicii că aceasta ar putea fi ultima mişcare de 0,75 puncte, sau 75 de puncte de bază. Mai exact, în ultimele săptămâni, unii oficiali ai Fed, împreună cu economişti şi strategi de pe Wall Street, au vorbit despre o „reducere treptată” a politicii care ar putea duce la o creştere a ratei de jumătate de punct la şedinţa din decembrie şi apoi la câteva creşteri mai mici în 2023.
Aceste indicii nu a fost evidente în declaraţia de după şedinţă a Comitetului federal pentru piaţa monetară deschisă, deşi a existat o modificare care ar putea indica o ajustare a politicii.

„Comitetul anticipează că majorările continue ale intervalului de variaţie al ţintei vor fi adecvate pentru a se ajunge la o orientare a politicii monetare suficient de restrictivă pentru a readuce inflaţia la 2% în timp.”

În declaraţie se reiterează faptul că modificările de politică „vor ţine cont de înăsprirea cumulativă a politicii monetare, de decalajele cu care politica monetară afectează activitatea economică şi inflaţia, precum şi de evoluţiile economice şi financiare”.

Pieţele vor aştepta conferinţa de presă a preşedintelui Jerome Powell de la ora 14:30 (20:30 ora României) pentru mai multă claritate cu privire la faptul dacă Fed consideră că poate pune în aplicare o politică mai puţin restrictivă, care ar include un nivel mai puţin dramatic de majorări ale ratelor pentru a-şi atinge obiectivele privind inflaţia.

16 Sept. 2026, 17:50
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
16 Sept. 2026, 17:50 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Un investitor care ajunge să dețină peste 33% din acțiunile cu drept de vot ale unei societăți tranzacționate pe o piață reglementată ar putea fi obligat să facă o ofertă pentru cumpărarea acțiunilor celorlalți acționari. Pragul este mai mic decât cel prevăzut în prezent de legislație, de peste 50%. Prevederea se regăsește în proiectul de modificare a Legii privind piața de capital, elaborat în contextul alinierii legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene. Documentul este supus consultărilor publice.

Dacă investitorul nu își îndeplinește obligația, drepturile de vot aferente acțiunilor care depășesc pragul de 33% sunt suspendate, iar acesta și persoanele cu care acționează concertat nu mai pot cumpăra alte acțiuni ale aceleiași companii.

Oferta trebuie lansată cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de trei luni de la momentul în care investitorul este înregistrat la Depozitarul central cu o participație de peste 33%. Aceasta se adresează tuturor deținătorilor de valori mobiliare și vizează toate deținerile acestora. Totuși, acționarii cărora li se face oferta nu sunt obligați să-și vândă acțiunile: ei pot accepta oferta sau pot păstra în continuare acțiunile și calitatea de acționari ai companiei.

Proiectul stabilește și reguli pentru prețul oferit acționarilor. Acesta trebuie să fie echitabil, iar la calcularea lui pot fi luate în considerare prețul mediu ponderat de tranzacționare din ultimele 12 luni, valoarea activului net pe acțiune și valoarea stabilită printr-o expertiză realizată de un evaluator independent.

Dacă pragul de 33% este depășit fără intenție, de exemplu în urma răscumpărării și anulării unor acțiuni, a unei fuziuni, divizări sau succesiuni, investitorul poate fie să facă oferta publică, fie să vândă suficiente acțiuni pentru a elimina participația dobândită suplimentar.

O excepție este prevăzută pentru investitorii care au ajuns la peste 33% în urma unei oferte publice benevole adresate tuturor acționarilor și pentru toate deținerile acestora. În acest caz, obligația de a lansa ulterior oferta obligatorie nu se aplică.

Un alt prag prevăzut în proiect este de 90%. Dacă, după oferta de preluare, ofertantul ajunge să dețină cel puțin 90% din valorile mobiliare vizate, acesta poate cere retragerea obligatorie a acționarilor rămași, la un preț echitabil. Dacă nu face această solicitare, acționarii rămași pot cere ofertantului să le cumpere acțiunile.

Achitarea acțiunilor în cadrul ofertei ar urma să se facă doar în bani, iar ofertantul trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru finanțarea ofertei.

Proiectul introduce și reguli pentru ofertele de preluare transfrontaliere, precum și pentru transmiterea anumitor informații prin Punctul unic de acces european (ESAP). Cheltuielile legate de pregătirea și desfășurarea ofertei, transferul banilor și procedurile de retragere sau achiziționare obligatorie ar urma să fie suportate de ofertant.