Reducerea încălzirii cu 1 grad C în clădirile rezidenţiale din UK ar duce la scăderea cu 10% a facturilor de energie pe an, potrivit Energy Savings Trust.
Poate că reducerea temperaturii de încălzire a locuinţelor şi clădirilor comerciale cu un singur grad C nu pare un gest impresionant când mii de oameni sunt ucişi în războiul brutal purtat de Vladimir Putin în Ucraina, însă aceasta ar putea fi una dintre puţinele modalităţi prin care oamenii de rând din Europa, şi din întreaga lume, ar putea avea un impact asupra evenimentelor, notează The Guardian.
Europa este masiv dependentă de gazele ruseşti, acestea reprezentând până la 45% din importurile UE. Iar cu preţurile în creştere dramatică, aproximativ 500 milioane de dolari intră în visteria Rusiei pentru războiul purtat de Kremlin.
Dacă Europa vrea să-l oprească pe Putin, sunt necesare sancţiuni, dar şi surse alternative de energie. Războiul din Ucraina a scos la iveală un adevăr pe care guvernele trebuie să-l înveţe: energia este o problemă de securitate naţională, iar renunţarea la combustibilii fosili este o sursă de putere. Reducerea încălzirii cu 1-2 grade Celsius în clădirile rezidenţiale şi comerciale din Europa ar reduce depedenţa de gazele ruseşti cu aproape 10%, potrivit unor noi estimări, scrie Financial Times.
Reglarea termostatelor la o temperatură mai scăzută în clădiri la nivelul UE ar duce la economisirea a 130 TWh în decurs de un an, estimează cercetătorii think tankului economic Bruegel. UE importă aproximativ 1.700 TWh de gaze anual din Rusia. Şi Marea Britanie ar putea economisi mai mult de jumătate din gazele importate din Rusia dacă gospodăriile ar reduce temperatura boilerelor sau nivelul căldurii din radiatoare la 50 de grade, potrivit Energy & Utilities Alliance, o asociaţie nonprofit.
În mod similar, reducerea încălzirii cu 1 grad C în clădirile rezidenţiale din UK ar duce la scăderea cu 10% a facturilor de energie pe an, potrivit Energy Savings Trust.
Războiul din Ucraina a determinat ţările UE să-şi accelereze reorientarea către surse regenerabile mai ieftine de energie, în condiţiile în care acestea reanalizează implicaţiile dependenţei lor energetice la nivelul securităţii naţionale.
Unele îşi fac de asemenea planuri de urgenţă în cazul întreruperii furnizării de gaze ruseşti, acestea implicând găsirea de soluţii imediate de back-up, cum ar fi măsuri de economisire a energiei şi de reducere a cererii.
Cercetătorii de la Bruegel au arătat că deşi măsuri de creştere a eficienţei energetice a clădirilor ar reduce masiv dependenţa UE de gaze, îmbunătăţirile necesare ar implica un proces prea lent pentru a face o diferenţă semnificativă în viitorul imediat.
