Cum se schimbă harta economică globală până în 2040: India urcă, Rusia iese din top 10

26 Dec. 2025, 12:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
26 Dec. 2025, 12:33 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia globală va trece printr-o reașezare majoră în următoarele două decenii, cu Statele Unite și China menținându-și pozițiile de lider, iar India urcând pe locul al treilea, potrivit estimărilor Centrului de Cercetare Economică și de Afaceri (CEBR) din Londra.

Conform proiecțiilor, până în 2040 China va reduce semnificativ decalajul față de Statele Unite, ajungând la un produs intern brut de aproape 48.000 de miliarde de dolari, comparativ cu aproximativ 53.000 de miliarde de dolari pentru economia americană. India este estimată să devină, pentru prima dată, a treia cea mai mare economie a lumii, depășind economii dezvoltate precum Germania și Japonia.

Raportul CEBR arată că Germania ar urma să coboare pe locul al patrulea, iar Japonia pe poziția a șasea. Marea Britanie este prognozată să revină în top cinci economii ale lumii, în timp ce Franța și Canada își vor păstra prezența în top zece. În același timp, Rusia este estimată să iasă din top zece până în 2040, coborând de pe locul opt ocupat în 2025 până pe poziția a 16-a. Indonezia, susținută de o populație numeroasă și investiții în creștere, ar urma să intre în top zece economii globale, alături de Brazilia.

Potrivit CEBR, această evoluție reflectă un proces de reechilibrare graduală a influenței economice globale, în care greutatea se mută de la economiile occidentale dezvoltate către statele din Sudul global. Totodată, ritmul de creștere economică globală ar putea încetini la aproximativ 2,5% în anul următor.

Clasamentul celor mai mari economii ale lumii în 2025:

  1. Statele Unite ale Americii

  2. China

  3. Germania

  4. Japonia

  5. India

  6. Marea Britanie

  7. Franța

  8. Rusia

  9. Italia

  10. Canada

Clasamentul estimat pentru 2040, potrivit CEBR:

  1. Statele Unite ale Americii

  2. China

  3. India

  4. Germania

  5. Marea Britanie

  6. Japonia

  7. Franța

  8. Indonezia

  9. Brazilia

  10. Canada

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!