Cum vrea statul să compenseze sărăcia energetică. Programul rabla pentru electrocasnice și ajutor la facturi

Compensația oferită va avea un caracter cuprinzător și va acoperi consumul de gaze naturale, energie termică și energie electrică. Compensația pentru energie se reflectă direct pe factură, prin reducerea sumei facturii (i.e. consumatorii eligibili nu vor primi compensații în bani, dar vor beneficia de o reducere a costului facturii la consumul casnic de energie), se arată în proiectul legii elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Măsura de sprijin este destinată pentru consumatorii cei mai vulnerabili. Prin urmare, profilul de vulnerabilitate al fiecărui beneficiar va fi dedus printr-o categorizare, luând în considerare mai multe criterii obiective. Valoarea compensației se va stabili în funcție de prețurile la energie, cu posibilitatea de a fi revizuită și stabilită periodic de Guvern. Măsurile de protecție vor viza acordarea compensațiilor pentru prețurile la energie sub formă de ajutor financiar la factură pentru acoperirea unei părți din cheltuielile la consumul de energie termică în sistem centralizat, la consumul de energie electrică și/sau gaze naturale.

Compensația pentru prețurile la energia termică se acordă consumatorilor vulnerabili conectaţi la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere și (b) acordarea subvențiilor pentru eficientizarea consumului de energie sub formă de sprijin financiar pentru acoperirea unei părți din costul de înlocuire, în cadrul unei locuinţe, a aparatelor electrocasnice depășite din punct de vedere tehnic și moral cu aparate electrocasnice eficiente din punct de vedere energetic, acordat în cadrul programului de acordare a subvențiilor pentru înlocuirea aparatelor electrocasnice.

„Rusia a scumpit gazul de la 450 USD pentru 1000 de metri cubi or, tarifele la gaze naturale pentru majoritatea utilizatorilor au crescut, devenind inaccesibile pentru unii consumatori casnici. De asemenea, prețurile energiei electrice au crescut în medie cu 40%”, susține Ministrul Muncii.

Toate aceste aspecte, dar și nivelul ridicat al inflației (27,3% pentru anul 2022 conform estimărilor BNM), eficiența energetică redusă, veniturile mici în rândul populației vor afecta în mod semnificativ sărăcia în Republica Moldova, două forme importante de sărăcie devenind în mod special proeminente: sărăcia energetică și sărăcia alimentară. Astfel, creşterea numărului persoanelor vulnerabile din punct de vedere energetic ar putea crește semnificativ.

Ministerul spune că pentru a putea beneficia de compensații în baza legii, consumatorul vulnerabil se va înregistra în Registrul vulnerabilității energetice, fiind un sistem informațional administrat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în care se acumulează date privind parametrii de vulnerabilitate energetică a consumatorilor casnici, în modul stabilit de Guvern. În baza informațiilor furnizate, consumatorului îi va fi atribuită o categorie de vulnerabilite.

Legea prevede șase categorii de vulnerabilitate de la A la F, unde A include consumatorii cu vulnerabilitate extrem de ridicată, iar F – consumatori fără vulnerabilitate energetică. Clasificarea categoriilor de consumatori vulnerabili se bazează pe o serie de parametri, inclusiv venitul, costurile cu energia ca pondere din venit, mărimea gospodăriei, tipul sistemului de încălzire utilizate.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#compesații #gaz #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activele oficiale de rezervă ale Banca Națională a Moldovei au constituit 5 019,69 milioane de euro la data de 27 februarie 2026, în scădere cu 61,01 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 ianuarie 2026, când acestea se ridicau la 5 080,70 milioane de euro.

Potrivit datelor publicate de banca centrală, diminuarea rezervelor valutare a fost determinată în principal de mai multe ieșiri de fonduri.

Cea mai mare contribuție a avut-o scăderea rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate, care a generat ieșiri nete de 86,05 milioane de euro. De asemenea, au fost efectuate plăți pentru serviciul datoriei publice externe a Republicii Moldova, în valoare de 18,76 milioane de euro.

În același timp, au fost înregistrate plăți ale Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova de 1,59 milioane de euro, precum și un rezultat net negativ al operațiunilor de tip swap valutar pe piața valutară internă, de 0,02 milioane de euro.

Totuși, o serie de factori au contribuit la majorarea parțială a rezervelor valutare în perioada de raportare. Printre aceștia se numără aprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor în raport cu euro, care a adăugat 25,42 milioane de euro.

De asemenea, veniturile din gestionarea rezervelor valutare au generat 11,52 milioane de euro, iar încasările în favoarea Ministerului Finanțelor sub formă de credite, granturi și alte intrări pentru proiecte investiționale au însumat 3,92 milioane de euro.