Cum vrea statul să compenseze sărăcia energetică. Programul rabla pentru electrocasnice și ajutor la facturi

Compensația oferită va avea un caracter cuprinzător și va acoperi consumul de gaze naturale, energie termică și energie electrică. Compensația pentru energie se reflectă direct pe factură, prin reducerea sumei facturii (i.e. consumatorii eligibili nu vor primi compensații în bani, dar vor beneficia de o reducere a costului facturii la consumul casnic de energie), se arată în proiectul legii elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Măsura de sprijin este destinată pentru consumatorii cei mai vulnerabili. Prin urmare, profilul de vulnerabilitate al fiecărui beneficiar va fi dedus printr-o categorizare, luând în considerare mai multe criterii obiective. Valoarea compensației se va stabili în funcție de prețurile la energie, cu posibilitatea de a fi revizuită și stabilită periodic de Guvern. Măsurile de protecție vor viza acordarea compensațiilor pentru prețurile la energie sub formă de ajutor financiar la factură pentru acoperirea unei părți din cheltuielile la consumul de energie termică în sistem centralizat, la consumul de energie electrică și/sau gaze naturale.

Compensația pentru prețurile la energia termică se acordă consumatorilor vulnerabili conectaţi la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere și (b) acordarea subvențiilor pentru eficientizarea consumului de energie sub formă de sprijin financiar pentru acoperirea unei părți din costul de înlocuire, în cadrul unei locuinţe, a aparatelor electrocasnice depășite din punct de vedere tehnic și moral cu aparate electrocasnice eficiente din punct de vedere energetic, acordat în cadrul programului de acordare a subvențiilor pentru înlocuirea aparatelor electrocasnice.

„Rusia a scumpit gazul de la 450 USD pentru 1000 de metri cubi or, tarifele la gaze naturale pentru majoritatea utilizatorilor au crescut, devenind inaccesibile pentru unii consumatori casnici. De asemenea, prețurile energiei electrice au crescut în medie cu 40%”, susține Ministrul Muncii.

Toate aceste aspecte, dar și nivelul ridicat al inflației (27,3% pentru anul 2022 conform estimărilor BNM), eficiența energetică redusă, veniturile mici în rândul populației vor afecta în mod semnificativ sărăcia în Republica Moldova, două forme importante de sărăcie devenind în mod special proeminente: sărăcia energetică și sărăcia alimentară. Astfel, creşterea numărului persoanelor vulnerabile din punct de vedere energetic ar putea crește semnificativ.

Ministerul spune că pentru a putea beneficia de compensații în baza legii, consumatorul vulnerabil se va înregistra în Registrul vulnerabilității energetice, fiind un sistem informațional administrat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în care se acumulează date privind parametrii de vulnerabilitate energetică a consumatorilor casnici, în modul stabilit de Guvern. În baza informațiilor furnizate, consumatorului îi va fi atribuită o categorie de vulnerabilite.

Legea prevede șase categorii de vulnerabilitate de la A la F, unde A include consumatorii cu vulnerabilitate extrem de ridicată, iar F – consumatori fără vulnerabilitate energetică. Clasificarea categoriilor de consumatori vulnerabili se bazează pe o serie de parametri, inclusiv venitul, costurile cu energia ca pondere din venit, mărimea gospodăriei, tipul sistemului de încălzire utilizate.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#compesații #gaz #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Populația își menține statutul de creditor net al sistemului bancar. Pe acest segment, raportul „credite/depozite” a crescut de la 34,3% la 45%, ca urmare a accelerării creditării într-un ritm mai rapid decât cel al economisirii. În schimb, companiile nefinanciare au rămas creditori neți, raportul lor diminuându-se ușor de la 79,7% la 79,4%, pe fundalul scăderii soldului creditelor acordate mediului de afaceri, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Depozitele rămân principala sursă de finanțare pentru sectorul bancar din Republica Moldova, înregistrând în 2024 o creștere robustă față de anul precedent. Soldul total al depozitelor a atins nivelul de 129,1 miliarde lei, ceea ce reprezintă un avans de 13,4%. Ponderea acestora în totalul activelor bancare a ajuns la 75,9%, în creștere cu 1,9 puncte procentuale față de anul anterior, confirmând rolul dominant al economisirii în stabilitatea financiară.

În structura pe valute, depozitele în lei constituie 64,1% din total, cu un plus de 1 punct procentual față de 2023, în timp ce depozitele în valută reprezintă 35,9%. Totodată, depozitele la vedere continuă să fie preferate de clienți, ajungând la 62,3% din totalul plasamentelor, în timp ce depozitele la termen dețin 37,7%. Ambele categorii au înregistrat creșteri semnificative: +18,8% pentru depozitele la vedere și +5,4% pentru cele la termen.

Creșterea creditării într-un ritm mai alert decât cel al economisirilor a dus la majorarea raportului „credite/depozite”, care a urcat la 62,6%, cu 6,5 puncte procentuale peste nivelul din 2023. Evoluția indică o intermediere financiară mai intensă, în special pe segmentul creditelor în lei, unde raportul a crescut cu 10,6 puncte procentuale, în contextul unei creșteri accelerate a împrumuturilor față de ritmul mai lent al depozitelor în moneda națională.

La nivel valutar, raportul „credite/depozite” a înregistrat o ușoară creștere pentru USD (+1,4 puncte procentuale), în timp ce pentru EUR s-a redus cu 3 puncte procentuale, pe fundalul unei dinamici mai rapide a finanțărilor în moneda europeană.