Suma modestă cheltuită de Maia Sandu pentru deplasările externe

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu a cheltuit 75,4 mii de lei pentru cele cinci deplasări pe care le-a avut în străinătate de la începutul anului 2022, arată datele publicate de președinție.

Pentru participarea la Conferința de Securitate din Germania (18-20 februarie) unde a mers Maia Sandu și Cristina Gherasimov, secretara aparatului președintelui s-au cheltuit 34,3 mii de lei.

Pentru vizita de la lucru la Bruxelles (17-19 mai) la care a mers, la fel, Sandu și Gherasimov s-au cheltuit 21,2 mii de lei.

Pentru vizita de lucru a Maiei Sandu (31 mai – 1 iunie) în Țările de Jos s-au cheltuit 14,4 mii de lei.

Pentru participarea la la Summit-ul șefilor de stat și de guvern al Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est din data de 10 -11 iunie 2022, Maia Sandu a cheltuit 5,5 mii de lei. Iar pentru vizita de lucru din 27 iunie de la Kiev unde a mers Maia Sandu și Dorin Recean consilierul său în domeniul apărării nu s-a cheltuit niciun leu din bugetul de stat.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#deplasări #sandu #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.