Ucraina începe să exporte energie în România, la prețuri cu peste 70% mai mici decât cele locale

Producătorii de energie electrică din Ucraina se pregătesc să efectueze primele exporturi comerciale în Uniunea Europeană săptămâna aceasta, cu luni bune mai devreme față de momentul preconizat inițial, iar prima piață pe care vor intra ucrainenii este cea românească, cu prețuri cu peste 70% mai mici decât cele angro locale din prezent, scrie publicația londoneză de specialitate ICIS.

Operatorii de transport și sistem (OTS) din Europa Continentalã au confirmat faptul cã au fost îndeplinite condițiile tehnice preliminare pentru a permite schimburile comerciale de energie electricã între Ucraina și statele vecine, a anunțat și operatorul român de profil Transelectrica.

„Acest proces urmeazã sincronizãrii cu succes a sistemelor electroenergetice, realizatã în data de 16 martie 2022, și a acceptãrii Ukrenergo ca membru observator al ENTSO-E, pe 26 aprilie 2022. Aceste realizãri au fost obținute în urma unor eforturi intense din partea tuturor OTS-urilor din Europa, în special ale Ukrenergo și ale operatorilor din statele învecinate”, se arată într-un comunicat al companiei românești, citat de profit.ro.

Potrivit sursei citate, schimburile comerciale de energie electricã cu Ucraina/Republica Moldova sunt planificate sã înceapã pe data de 30 iunie 2022, pe interconexiunea dintre Ucraina și România.

Comercializarea energiei electrice pe celelalte interconexiuni (Ucraina-Slovacia, Ucraina-Ungaria și Moldova-România) va urma ulterior, dupã definitivarea aspectelor legate de regulile de licitație. Capacitatea comercialã totalã va fi limitatã în primã fazã la 100 MW, iar dupã aceastã etapã inițialã, este de așteptat ca valorile comercializate sã creascã treptat, în urma unei evaluãri lunare a impactului volumelor schimbate asupra stabilitãții și securitãții sistemului energetic.

„Aceastã realizare reprezintã pas suplimentar, atins la mai puțin de patru luni de la sincronizarea de urgențã a sistemelor Ucrainei și Republicii Moldova cu rețeaua europeanã și, în plus, demonstreazã angajamentul puternic al operatorilor de transport și sistem europeni fațã de Ukrenergo (Operatorul de Transport și Sistem din Ucraina) și Moldelectrica (Operatorul de Transport și Sistem din Republica Moldova). Apreciem cã, în perioada imediat urmãtoare, se va finaliza și procesul de armonizare a detaliilor tehnice și comerciale privind schimburile între România și Republica Moldova”, mai afirmă Transelectrica.

Potrivit ICIS, la mai puțin de oră de la anunț, traderii de energie din România și Ucraina au început negocierile pentru semnarea de contracte. Un trader din România a declarat pentru publicația londoneză că importurile sunt foarte atractive, în condițiile în care prețurile spot din Ucraina sunt în prezent de circa 78,50 euro/MWh, cu aproape 75% sub cele de 301,50 euro/MWh de pe piața pentru ziua următoare (PZU) din România.

La rândul său, un trader ucrainean a spus că piața românească este avantajoasă pentru producătorii din Ucraina, care pot vinde aici mai scump decât la ei acasă. Întreaga industrie energetică ucraineană suferă din cauza agresiunii militare a Rusiei. Companiile de profil din Ucraina au mari probleme de cash-flow, după ce mii de consumatori au fost deconectați de la rețele ca urmare a avariilor grave provocate de bombardamentele ruse.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#electricitate #export #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.