Cuțite la Guvern! Vlah și Recean s-au păruit pe subiectul ieșirii Moldovei din CSI

Premierul Dorin Recean și bașcanul Irina Vlah și-au aruncat cuțite din nou la ședința Guvernului pe subiectul denunțării mai multor acorduri cu CSI.

„Ieșirea Moldovei din CSI nu este benefică pentru oamenii de afaceri. Subiectul nu a fost consultat. Trebuie de construit relații, dar nu de ruinat. Nu trebuie să ieșim din CSI. Sunt multe sate cu care lucrează oamenii de afaceri din CSI. Și diaspora este nedumerită. Eu cred că e nevoie să vă gândiți mai mult”, i-a reproșat Vlah lui Recean.

În replică, premierul Recean a sus că decizia a fost consultată cu toți, inclusiv cu cei din business. „Nu știu cu cine vă consultați. Noi și pe viitor ne vom concerta pe integrarea în UE și nu vom participa în construcțiile politice construite pentru interesul cuiva. Și data trecută v-am urat călătorii plăcute în Sankt Petersburg, Moscova și Israel”.

Drept reacție, Irina Vlah i-a sugerat premierului „să fie mai inventiv, pentru că se repetă”.

Schimbul de replici dintre Vlah și Recean este sistematic la ședințele Guvernului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vlah #Recean #CSI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina nu va semna în viitorul apropiat noul acord privind resursele minerale propus de Statele Unite, considerând că proiectul este „nedrept” și echivalează cu „un jaf”, relatează Financial Times, citând trei oficiali ucraineni de rang înalt.

Potrivit surselor citate, autoritățile de la Kiev au angajat o echipă de consultanți juridici internaționali pentru a analiza în detaliu documentul propus de Washington și pentru a pregăti un contra-proiect.

Acordul american propus vine în locul unui aranjament negociat în februarie, dar niciodată semnat, din cauza tensiunilor politice dintre președinții Volodimir Zelenski și Donald Trump. Noul proiect extinde semnificativ obiectul înțelegerii inițiale: include toate resursele minerale (inclusiv petrol și gaze naturale) de pe întreg teritoriul Ucrainei, dar și infrastructura-cheie — căi ferate, conducte, porturi și rafinării.

Potrivit Bloomberg, administrația Trump cere „dreptul de primă ofertă” pentru investiții în orice proiect de infrastructură sau exploatare a resurselor din Ucraina. Mai mult, SUA ar urma să primească întreaga profitabilitate a acestor proiecte, plus 4% dobândă anuală până la recuperarea investițiilor.

Acordul prevede și crearea unui Fond Special de Reconstrucție, care ar fi controlat de Corporația Internațională pentru Finanțare a Dezvoltării din SUA. Ucraina ar trebui să redirecționeze 50% din veniturile generate de noile proiecte de infrastructură și extracție în acest fond. De asemenea, ajutoarele și sprijinul acordate Kievului începând din februarie 2022 vor fi contabilizate drept contribuții americane în cadrul fondului.

Documentul nu menționează explicit un drept de proprietate american asupra infrastructurii nucleare a Ucrainei, însă autoritățile de la Kiev se tem că acest subiect va fi reluat ulterior.

Oficialii ucraineni consideră că acordul, în forma actuală, ar putea submina suveranitatea națională, ar transfera profiturile în afara țării și ar crește dependența Ucrainei de Statele Unite.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că textul acordului necesită o analiză amănunțită:

„Este prea devreme să vorbim despre un acord, mai ales că propunerea a fost modificată de mai multe ori. Nu vrem să dăm semnale greșite care să determine Statele Unite să-și reducă sprijinul militar sau schimbul de informații”, a subliniat liderul de la Kiev.
De cealaltă parte, Departamentul Trezoreriei al SUA a transmis pentru Bloomberg că Washingtonul rămâne ferm angajat în încheierea rapidă a acestui acord. Recent, secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessant, afirma că documentul ar putea fi semnat chiar săptămâna viitoare.