Lăcomie, staruri pop, turişti, vreme extremă: ce mai cauzează inflaţie şi încotro se duc dobânzile din zona euro

28 Iun. 2023, 06:56
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Iun. 2023, 06:56 // Actual //  bani.md

Fenomenul greedflation, sau al practicii prin care companiile profită de costurile ridicate pentru a-şi creşte marjele de profit, a intrat recent în atenţia autorităţilor în din ce în ce mai multe ţări. Însă acesta este doar unul din factorii care alimentează în ultima vreme creşterea preţurilor.

Beyflation sau Switflation este un alt factor, potrivit Reuters. Costul anumitor bunuri este în scădere în unele locuri, însă acest caz nu include şi muzica live. Biletele de concert se scumpesc atât de puternic, încât au atras atenţia economiştilor.

Fanii plătesc o avere pe bilete pentru a asista la cele mai importante showuri muzicale din lume realizate de staruri ca Taylor Swift şi Bruce Springsteen. Iar deşi puţini se în­doiesc de puterea unui concert live Beyonce, aceasta nu a fost inclusă în cifre naţionale privind inflaţia până acum.

Şi revenirea în forţă a turismului alimentează inflaţia. „Cererea susţi­nut ridicată şi disponibilitatea în creştere a consumatorilor de a chel­tui pe călătorii conferă furnizorilor de servicii de travel o putere mai mare de a stabili preţurile. Aceasta le permite să profite de cererea în creştere majorând preţurile mai uşor“, arată analiştii ING.

Vremea extremă creează la rândul ei penurii şi blocaje ce duc la creşterea preţurilor.

Solurile pârjolite şi seceta intensă din Spania de exemplu afectează o gamă largă de culturi şi ameninţă să împingă tot mai sus preţurile alimentelor din multe ţări europene.

Şi revenirea fenomenului El Nino ameninţă să provoace inundaţii în anumite regiuni ale lumii şi secete în altele, putând costa economia mondială mii de miliarde de euro şi alimentând inflaţia, scrie Deutsche Welle.
Pe fondul teme­rilor că ultima fază a El Nino ar putea fi cea mai caldă şi mai costisitoare din isto­rie, ana­liştii consideră că aceasta are şi potenţialul de a prelungi inflaţia alimentară deja ridicată.

În SUA, preşedintele Fed Jerome Powell monitorizează atent nivelul salariilor, preţurilor de con­sum şi al altor indicatori pentru a vedea încotro se îndreaptă inflaţia. Însă pe economişti şi experţii în lanţuri de aprovizionare îi îngrijorează şi situaţia Canalului Panama, unde seceta ameninţă să reinstituie parţial haosul din 2021, împingând în sus inflaţia din SUA, notează Bloomberg.

În acest context inflaţionist, Gita Gopinath, prim adjunct al directorului general al FMI, avertizează că BCE şi celelalte mari bănci centrale ale lumii trebuie să majoreze în continuare dobânzile chiar dacă scumpirea creditului generează perspectiva recesiunii.
BCE va majora probabil în continuare dobânzile după reuniunea din iulie în pofida încetinirii economiei pentru că inflaţia se menţine prea ridicată, a declarat recent Martins Kazaks, strateg al acesteia, potrivit Reuters.

La rândul său, preşedinta BCE Christine Lagarde a declarat că banca nu va putea probabil să declare sfârşitul ciclului său istoric de majorări de dobânzi prea curând, scrie Bloomberg.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iun. 2026, 15:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Iun. 2026, 15:54 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat,  profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!