Cutremur la Aeroportul Chișinău! Constantin Vozian a demisionat

Constantin Vozian, directorul Aeroportului Chișinău, și-a dat demisia, afirmând că „orice început are și un sfârșit”. Într-un mesaj postat pe Facebook, Vozian a subliniat că în timpul mandatului său, Aeroportul a realizat progrese notabile, inclusiv atragerea unor companii aeriene importante și creșterea atractivității sale.

Printre realizările sale se numără anunțul lansării sau reluării zborurilor către/dinspre Aeroportul Chișinău de către companii precum Aegean, Baltic Air, Lufthansa, Eurowings, Wizzair, El-Al, Israir, Arkia și Azal. Vozian a recunoscut efortul de echipă cu instituțiile guvernamentale care au contribuit la acest succes.

Cu toate acestea, Vozian a menționat că decizia sa de a demisiona a fost determinată de provocările birocratice și de restricțiile impuse de structurile de conducere ale întreprinderii de stat. El a exprimat speranța că viitoarea conducere va aborda aceste probleme cu o viziune corporativă mai dinamică.

„În calitate de Administrator, 90% din energia și timpul alocat activității este irosit pe respectarea unor proceduri birocratice total nepotrivite unei afaceri, dar mai cu seamă unui obiectiv strategic cum este Aeroportul Internațional Chișinău”, a punctat Vozian.

În final, Vozian și-a exprimat recunoștința față de colegi și a promis să ofere suportul său pentru o tranziție lină către noua conducere. El a menționat că va acorda o atenție specială familiei sale în viitorul apropiat, subliniind importanța vieții personale în contrast cu sacrificiile necesare pentru a gestiona o întreprindere de stat.

Demisia lui Vozian a fost prezentată ca o alegere personală, fără influențe externe, și a fost primită cu urări de succes din partea comunității aeroportuare și a colegilor săi.

Constantin Vozian a fost numit în funcția de director la Aeroportul Chișinău acum un an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vozian #Aeroport #demisie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.