CV-ul lui Vadim Dermenji, nou șef „Loteria Națională a Moldovei”. Experiență în SIS, Ambasadă, companii private

Noul șef al companiei de stat „Loteria Națională a Moldovei” a fost Vadim Dermenji, care din martie anul trecut este directorul general interimar al acestei întreprinderi. Anunțul a fost făcut pe data de 15 iunie de Agenția Proprietății de Stat. Autoritatea a precizat că Dermenji a fost intervievat și a câștigat concursul pentru funcția de director al Loteriei Naționale a Moldovei.

Potrivit unui CV postat pe site-ul agenției, Dermenji are experiență în instituțiile guvernamentale.

Înainte de „Loteria Națională a Moldovei”, a condus temporar Agenția Proprietății de Stat.

De asemenea, din 2013 până în 2018, acesta a lucrat în Serviciul de Informații și Securitate (SIS), unde a condus unul dintre departamente, după ce a primit gradul de colonel.

În plus, conform acestui CV, la începutul anilor nouăzeci, Dermenzhi a lucrat în Parlament, unde a fost consilier-șef în Departamentul de afaceri externe, după care s-a mutat la Ministerul Afacerilor Externe, unde în 1998 a fost trimis caîn calitate de consul la Ambasada Moldovei în Israel.

La întoarcere, din 2001 până în 2002, a condus filiala Interpolului din Republica Moldova.

De asemenea, din 2004 până în 2013, Dermenzhi a lucrat în companii private – a condus compania aeriană Tandem-Aero și altele.

CV-ul lui Dermenji îl puteți vedea în continuare:

#vadim Dermenji #Loteria Națională a Moldovei #SIS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană explorează o nouă schemă pentru a obține mai multe fonduri destinate Ucrainei, folosind cele circa 200 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Rusiei, înghețate în conturile Euroclear. Potrivit unor surse citate de Politico, Comisia Europeană analizează posibilitatea transferării acestor active într-un fond special (SPV) controlat de UE, care să le reinvestească în instrumente financiare cu randamente mai ridicate.

Scopul este creșterea câștigurilor generate de aceste rezerve, care ar urma să fie direcționate către Kiev. În prezent, o mare parte din bani sunt reinvestiți prin Banca Centrală a Belgiei, care oferă una dintre cele mai scăzute dobânzi fără risc din UE. Noul fond ar permite plasamente mai agresive, inclusiv în obligațiuni pe termen lung ale unor state ca Germania, Italia sau chiar SUA, cu randamente de până la 5% anual.

Deși confiscarea directă a acestor rezerve rămâne un subiect sensibil – mai multe țări și Banca Centrală Europeană se opun, invocând riscuri juridice și impact negativ asupra încrederii în euro – noua strategie ocolește problema juridică, maximizând totodată profiturile obținute din înghețarea activelor.

În paralel, miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre urmează să discute joi, la un dineu informal în Luxemburg, noul plan propus. Într-o scrisoare de invitație obținută de Politico, Polonia – care deține în prezent președinția rotativă a UE – subliniază necesitatea urgentă de a identifica opțiuni clare privind utilizarea rezervelor înghețate și menținerea regimului de sancțiuni, în special în contextul posibilului veto din partea Ungariei.

UE a promis anul trecut că va contribui cu 18 miliarde de euro la un pachet G7 de 50 miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu veniturile viitoare din aceste rezerve. Suma va fi achitată integral până la sfârșitul anului curent. Noua schemă ar asigura surse de finanțare și pentru anul 2026, când necesitățile bugetare ale Kievului vor rămâne semnificative.