„Dai un RON, salvezi TAROM„ – Angajații companiei statului de peste Prut vor să o scoată din prăpastie

Angajaţii TAROM vor să demareze o campanie de donaţii pentru salvarea companiei aeriene. Aceasta ar urma să se numească „DAI 1 RON! SALVEZI TAROM”, iar sindicalişti spun că succesul campaniei ar însemna renaşterea brand-ului.

Narcis Pascu, preşedintele Sindicatului Unit Tarom a explicat, în direct la Antena 3 CNN, cum s-a ajuns la această situație.

„În situația aceasta s-a ajuns datorită faptului că toate guvernările din ultimii 33 de ani au avut numiri politice la compania TAROM, numiri politice care nu au făcut bine absolut deloc.

Gândiți-vă că TAROM, oriunde vă duceți dvs. în lume, vedeți avionul TAROM și vedeți România. De fapt, toate conducerile politice au căpușat această companie în ultimii 33 de ani. Și s-a ajuns la o situație în care compania trăiește de astăzi pe mâine.

Campania noastră presupune niște lucruri foarte simple. Angajații TAROM, foști angajați ai companiei TAROM, membre de sindicat, inclusiv cetățenii României care doresc să salveze brandul, brandul de țară TAROM, pot face donații într-un cont pe care noi, Sindicatul Unit TAROM, îl vom specifica pe toate căile de mass-media, tot ceea ce înseamnă publicitate, în așa fel încât, la un anumit moment dat, dacă comitetul de conducere al sindicatului și Adunarea Generală va decide că este necesar și o subscriere publică de capital, vom face toate demersurile pentru ca TAROM să vândă către angajații săi, către cetățenii României, o parte dintre acțiunile sale.

Avem toate speranțele cetățenii României că vor să salveze compania TAROM. Compania TAROM nu mai poate fi salvată de către guvernanți. În cei 33 de ani și-au bătut joc de acest brand al României. Deci numai salariații companiei TAROM și cetățenii mai pot salva compania.”, a declarat liderul sindical, la Antena 3 CNN.

„Compania TAROM se disociază de apelul pentru donații inițiat de un sindicat. În acest moment, considerăm că datoria TAROM este față de români, nu invers

TAROM transmite un mesaj ferm de disociere față de un demers de donații publice inițiat de unul dintre sindicatele companiei. Datoria noastră este față de pasageri și de români în general, față de cei care aleg serviciile companiei și cărora suntem datori să le oferim tot ce avem mai bun în schimbul încrederii pe care o investesc în noi. Un demers menit să inverseze acest raport nu este nici util, nici binevenit. Compania TAROM trebuie să se reconsolideze și să se revitalizeze, urmând un plan clar de restructurare. Și va reuși.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarom #probleme #datorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.