Date îngrijorătoare! Economia din Republica Moldova oscilează între stagnare și regres

Previziunile economice pentru Republica Moldova în anul 2024 nu sunt încurajatoare, indicând cel mult o stagnare a creșterii economice, conform ultimului Raport de Stare a Țării realizat de Expert Grup, un Centru Analitic Independent. Aceste concluzii au fost discutate în cadrul conferinței internaționale MACRO de la Chișinău, unde s-a analizat și pregătirea economiei în contextul integrării europene.

Raportul prognozează o creștere economică de doar 2,6% în 2024. Deși această cifră reprezintă o creștere, pentru o dezvoltare economică sustenabilă, Republica Moldova trebuie să îmbunătățească mediul de afaceri.

„Încetinirea creșterii economice va fi determinată de disiparea efectelor redresării în agricultură, în timp ce alte surse de creștere vor rămâne destul de limitate. Astfel, din cauza inflației încă ridicate în UE și, în consecință, a condițiilor monetare și financiare restrictive, împreună cu războiul prelungit din Ucraina și alte surse de destabilizare a securității din lume (de exemplu, criza din Orientul Mijlociu), cererea, atât externă, cât și internă, va rămâne scăzută, în timp ce incertitudinea sporită va submina investițiile”, se arată în publicație.

Adrian Lupușor, director executiv al Expert-Grup, a subliniat că „cererea va rămâne slabă pentru 2024 și va afecta importurile, susținând în același timp balanța de plăți, dar cauzând, totodată, anumite probleme.”

Guvernul a identificat concurența neloială ca unul dintre factorii care împiedică creșterea economică a Republicii Moldova. Viorel Garaz, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a evidențiat prezența unei economii paralele care nu contribuie la bugetul de stat. El a subliniat că produsele similare provenite din stânga Nistrului beneficiază de avantaje nejustificate.

Republica Moldova se confruntă cu diverse provocări, inclusiv deficitul de forță de muncă, rata de export și competitivitatea. Natalia Gavrilița, membru al Consiliului de Supraveghere la Banca Națională a Moldovei, a atras atenția asupra necesității de a crește potențialul de creștere pentru a realiza reformele necesare în vederea integrării în Uniunea Europeană.

În ciuda acestor provocări, autoritățile moldovenești își propun să găsească soluții și să depună eforturi pentru a îmbunătăți perspectivele economice în următorul an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.