Date îngrijorătoare! Economia din Republica Moldova oscilează între stagnare și regres

Previziunile economice pentru Republica Moldova în anul 2024 nu sunt încurajatoare, indicând cel mult o stagnare a creșterii economice, conform ultimului Raport de Stare a Țării realizat de Expert Grup, un Centru Analitic Independent. Aceste concluzii au fost discutate în cadrul conferinței internaționale MACRO de la Chișinău, unde s-a analizat și pregătirea economiei în contextul integrării europene.

Raportul prognozează o creștere economică de doar 2,6% în 2024. Deși această cifră reprezintă o creștere, pentru o dezvoltare economică sustenabilă, Republica Moldova trebuie să îmbunătățească mediul de afaceri.

„Încetinirea creșterii economice va fi determinată de disiparea efectelor redresării în agricultură, în timp ce alte surse de creștere vor rămâne destul de limitate. Astfel, din cauza inflației încă ridicate în UE și, în consecință, a condițiilor monetare și financiare restrictive, împreună cu războiul prelungit din Ucraina și alte surse de destabilizare a securității din lume (de exemplu, criza din Orientul Mijlociu), cererea, atât externă, cât și internă, va rămâne scăzută, în timp ce incertitudinea sporită va submina investițiile”, se arată în publicație.

Adrian Lupușor, director executiv al Expert-Grup, a subliniat că „cererea va rămâne slabă pentru 2024 și va afecta importurile, susținând în același timp balanța de plăți, dar cauzând, totodată, anumite probleme.”

Guvernul a identificat concurența neloială ca unul dintre factorii care împiedică creșterea economică a Republicii Moldova. Viorel Garaz, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a evidențiat prezența unei economii paralele care nu contribuie la bugetul de stat. El a subliniat că produsele similare provenite din stânga Nistrului beneficiază de avantaje nejustificate.

Republica Moldova se confruntă cu diverse provocări, inclusiv deficitul de forță de muncă, rata de export și competitivitatea. Natalia Gavrilița, membru al Consiliului de Supraveghere la Banca Națională a Moldovei, a atras atenția asupra necesității de a crește potențialul de creștere pentru a realiza reformele necesare în vederea integrării în Uniunea Europeană.

În ciuda acestor provocări, autoritățile moldovenești își propun să găsească soluții și să depună eforturi pentru a îmbunătăți perspectivele economice în următorul an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).