Date îngrijorătoare! Economia din Republica Moldova oscilează între stagnare și regres

Previziunile economice pentru Republica Moldova în anul 2024 nu sunt încurajatoare, indicând cel mult o stagnare a creșterii economice, conform ultimului Raport de Stare a Țării realizat de Expert Grup, un Centru Analitic Independent. Aceste concluzii au fost discutate în cadrul conferinței internaționale MACRO de la Chișinău, unde s-a analizat și pregătirea economiei în contextul integrării europene.

Raportul prognozează o creștere economică de doar 2,6% în 2024. Deși această cifră reprezintă o creștere, pentru o dezvoltare economică sustenabilă, Republica Moldova trebuie să îmbunătățească mediul de afaceri.

„Încetinirea creșterii economice va fi determinată de disiparea efectelor redresării în agricultură, în timp ce alte surse de creștere vor rămâne destul de limitate. Astfel, din cauza inflației încă ridicate în UE și, în consecință, a condițiilor monetare și financiare restrictive, împreună cu războiul prelungit din Ucraina și alte surse de destabilizare a securității din lume (de exemplu, criza din Orientul Mijlociu), cererea, atât externă, cât și internă, va rămâne scăzută, în timp ce incertitudinea sporită va submina investițiile”, se arată în publicație.

Adrian Lupușor, director executiv al Expert-Grup, a subliniat că „cererea va rămâne slabă pentru 2024 și va afecta importurile, susținând în același timp balanța de plăți, dar cauzând, totodată, anumite probleme.”

Guvernul a identificat concurența neloială ca unul dintre factorii care împiedică creșterea economică a Republicii Moldova. Viorel Garaz, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a evidențiat prezența unei economii paralele care nu contribuie la bugetul de stat. El a subliniat că produsele similare provenite din stânga Nistrului beneficiază de avantaje nejustificate.

Republica Moldova se confruntă cu diverse provocări, inclusiv deficitul de forță de muncă, rata de export și competitivitatea. Natalia Gavrilița, membru al Consiliului de Supraveghere la Banca Națională a Moldovei, a atras atenția asupra necesității de a crește potențialul de creștere pentru a realiza reformele necesare în vederea integrării în Uniunea Europeană.

În ciuda acestor provocări, autoritățile moldovenești își propun să găsească soluții și să depună eforturi pentru a îmbunătăți perspectivele economice în următorul an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.