Ileana Pîrgaru, la Bruxelles. Atmosfera de la Consiliul European, în direct pe REALITATEA

Joi și vineri, 14 – 15 decembrie curent, la Bruxelles se va decide dacă pentru Republica Moldova și Ucraina vor fi deschise negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Votul trebuie să fie unanim, astfel încât să obținem undă verde spre UE. În capitala Belgiei, pe parcursul a două zile, se va afla și corespondentul Grupului de presă REALITATEA, Ileana Pîrgaru, care va asista la întrunirea liderilor statelor membre ale Uniunii.

Pentru cele mai importante știri în limba română, rusă, engleză, accesați realitatea.md, bani.md, rupor.md și moldovalive.md.

Consiliul European din 14-15 decembrie 2023 va fi încă un eveniment care urmează să marcheze istoria țării noastre, indiferent de decizia care va fi luată de liderii comunității.

Anterior, Nicu Popescu și-a anunțat vizita oficială la Bruxelles și Paris în perioada 11-14 decembrie. În Capitala belgiană, șeful diplomației din Moldova a avut mai multe întrevederi cu oficiali europeni, inclusiv cu Gert-Jan Koopman, directorul general al Direcției Generale Vecinătate și Negocieri de Extindere a UE, dar și cu omologii mei din statele membre UE.

Publicația română G4Media a anunțat luni, 11 decembrie, că are acces la o ciornă a deciziei. Conform jurnaliștilor de la București, Consiliul European va deschide negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, iar Georgiei îi va acorda statut de țară candidată. Jurnaliștii, însă, menționează despre suspansul pe care îl creează Ungaria, precizând că votul pentru Moldova și Ucraina urma să vină la pachet, iar Budapesta se opune.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a lăsat de înțeles în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă că decizia privind Ucraina și Moldova ar urma să fie susținută de 26 dintre cele 27 de stat, dar s-a arătat optimist că totuși va fi luată o decizie pozitivă.

Istoria parcursului european al Republicii Moldova

De mai bine de 30 de ani, Republica Moldova își urmează parcursul European. După declararea independenței, țara s-a apropiat de UE și a început să își consolideze relațiile cu statele membre ale comunității. Perioada a fost marcată atât de clipe de bucurie, cât și momente sumbre, care ne-au făcut să reevaluăm realitățile în care trăim, să cerem schimbări, să oferim aprecieri și să spunem franc ce ne dorim, cum și unde ne vedem viitorul.

Totul a început de la Acordul pentru Parteneriat și Cooperare, semnat în 1994, a urmat Planul de acțiuni Moldova – Uniunea Europeană (2005), apoi Parteneriatul de mobilitate și combaterea migrației ilegale (2008). În 2009, țara noastră a fost marcată de proteste, iar cetățenii au declarat că vor să trăiască altfel. Din 2014, moldovenii se bucură de călătorii fără vize în Uniunea Europeană, tot atunci fiind semnat și acordul de asociere cu UE, iar în 2022 războiul din Ucraina ne-a împins în brațele Uniunii, pe 17 iunie Republica Moldova devenind stat candidat pentru aderare.

#Consiliul UE #Bruxelles #Realitatea #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie