Vremuri grele pentru enclava kamikaze din coasta Moldovei! Se termină gazul gratuit. Grosu: Va trebui să plătească

13 Dec. 2023, 12:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Dec. 2023, 12:57 // Actual //  bani.md

Timp de 30 de ani a existat dicriminara pozitivă în stânga Nistrului. Businessul de acolo a fost net mai competitiv față de cel din dreapta Nistrului urmare a gazului ieftin pe care l-a primit. Această discriminare a fost suficientă pentru a oferi avantaje comparative regiunii, dar a avertizat că acest privilegiu nu poate dura la nesfârșit., a declarat Igor Grosu , președintele Parlamentului.

„Analizăm acest scenariu, având în vedere declarația Ministrului Energiei al Ucrainei privind renunțarea la extinderea contractului de tranzit. Semnalul este foarte clar și stă la baza scenariilor analizate de instituțiile noastre”, a subliniat președintele Parlamentului în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

În contextul unei posibile schimbări în contractul de tranzit pentru gaze, Igor Grosu a subliniat că Republica Moldova are alternative pentru aducerea gazelor naturale în volumele necesare. De asemenea, a îndemnat malul stâng al Nistrului să se pregătească să plătească pentru aceste gaze, adăugând că furnizarea gratuită nu poate continua la nesfârșit și a atins deja suma de nouă miliarde de dolari.

Grosu a subliniat că problema cu Gazprom este responsabilitatea malului stâng al Nistrului, iar agenții economici și instituțiile trebuie să se pregătească pentru a se conforma legislației Republicii Moldova. El a avertizat că discriminarea pozitivă trebuie să înceteze, iar malul stâng al Nistrului va trebui să se conformeze treptat legislației Moldovei.

În încheiere, președintele Parlamentului a adăugat că calitatea produselor și serviciilor exportate de malul stâng al Nistrului în numele Republicii Moldova rămâne o responsabilitate a Chișinăului și că agenții economici trebuie să se alinieze câmpului legal al țării.

În prezent datoria la gaz a regiunii din stânga Nistrului este de 10 miliarde de dolari. Malul drept al Nistrului cumpără metan de pe piețele din vest, în timp ce gazprom livrează 5,7 milioane metri cubi/zilnic enclavei separatiste.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.