Datori vânduți la bănci! Cine au cele mai mari restanțe

Creditele neperformante au înregistrat o traiectorie descendentă pe parcursul ultimelor șase simestre, arată datele Băncii Naționale a Moldovei. La sfârșitul anului 2021 soldul total al împrumuturilor acordate de bănci a însumat 56,3 miliarde de lei, iar cele mai multe credite au fost acordate domeniului comerțului – care este ramura cu cele mai reduse riscuri – iar volumul total a însumat 12,1 miliarde de lei.

Comerțul este urmat de creditele acordate achiziției imobilului – 11,4 miliarde de lei și cele de consum – 11,4 miliarde de lei.

În același timp cele mai puține credite au fost acordate ONG-urilor – 1,5 mil. de lei.

Datele Băncii centrale relevă că, rata creditelor neperformante în totalul portofoliului de credite a înregistrat la finele anului 2021 nivelul de 6,1 la sută, în descreștere cu 1,3 p.p. față de nivelul de la sfârșitul anului 2020.

Cei mai mari datornici la bănci sunt industria energetică cu o pondere a nepereformantelor de 14,7%, domeniul prestării serviciilor – 14,6% și construcțiile – 9,6%.

Pe ramuri și tipuri de credite, cele mai favorabile evoluții au înregistrat ratele neperformante ale creditelor acordate domeniului construcțiilor (-8,5 p.p.) și industriei energetice (-4,2 p.p.). Cu toate că performanța creditelor acordate în aceste domenii s-a îmbunătățit semnificativ, rata neperformantelor a acestor ramuri rămâne a fi cu mult peste nivelul mediu al portofoliului bancar.

În același timp, cele mai negative modificări au consemnat ratele NPL ale creditelor acordate organizațiilor financiare nebancare (+3,6%) și transport și telecomunicații (+3,2).

Criza bancară din 2014 s-a resimțit și anul trecut

Potrivit BNM, persistența expunerilor neperformante din perioada dezechilibrelor economice și a crizei bancare din 2014-2015 a avut în continuare un impact semnificativ asupra calității portofoliului de credite corporative din bilanțurile băncilor. Din soldul total al creditelor neperformante, la situația din decembrie 2020, creditele acordate în 2013-2015 constituiau 24,6 la sută.

În ceea ce privește creditele neperformante din 2016-2021, acestea au fost clasificate drept neperformante de către bănci, în mare parte, în baza altor criterii decât numărul de zile restante, ceea ce indică asupra unei abordări mai prudente și anticipative în procesul de evaluare a calității creditelor.

#bănci #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.