Datori vânduți la bănci! Cine au cele mai mari restanțe

Creditele neperformante au înregistrat o traiectorie descendentă pe parcursul ultimelor șase simestre, arată datele Băncii Naționale a Moldovei. La sfârșitul anului 2021 soldul total al împrumuturilor acordate de bănci a însumat 56,3 miliarde de lei, iar cele mai multe credite au fost acordate domeniului comerțului – care este ramura cu cele mai reduse riscuri – iar volumul total a însumat 12,1 miliarde de lei.

Comerțul este urmat de creditele acordate achiziției imobilului – 11,4 miliarde de lei și cele de consum – 11,4 miliarde de lei.

În același timp cele mai puține credite au fost acordate ONG-urilor – 1,5 mil. de lei.

Datele Băncii centrale relevă că, rata creditelor neperformante în totalul portofoliului de credite a înregistrat la finele anului 2021 nivelul de 6,1 la sută, în descreștere cu 1,3 p.p. față de nivelul de la sfârșitul anului 2020.

Cei mai mari datornici la bănci sunt industria energetică cu o pondere a nepereformantelor de 14,7%, domeniul prestării serviciilor – 14,6% și construcțiile – 9,6%.

Pe ramuri și tipuri de credite, cele mai favorabile evoluții au înregistrat ratele neperformante ale creditelor acordate domeniului construcțiilor (-8,5 p.p.) și industriei energetice (-4,2 p.p.). Cu toate că performanța creditelor acordate în aceste domenii s-a îmbunătățit semnificativ, rata neperformantelor a acestor ramuri rămâne a fi cu mult peste nivelul mediu al portofoliului bancar.

În același timp, cele mai negative modificări au consemnat ratele NPL ale creditelor acordate organizațiilor financiare nebancare (+3,6%) și transport și telecomunicații (+3,2).

Criza bancară din 2014 s-a resimțit și anul trecut

Potrivit BNM, persistența expunerilor neperformante din perioada dezechilibrelor economice și a crizei bancare din 2014-2015 a avut în continuare un impact semnificativ asupra calității portofoliului de credite corporative din bilanțurile băncilor. Din soldul total al creditelor neperformante, la situația din decembrie 2020, creditele acordate în 2013-2015 constituiau 24,6 la sută.

În ceea ce privește creditele neperformante din 2016-2021, acestea au fost clasificate drept neperformante de către bănci, în mare parte, în baza altor criterii decât numărul de zile restante, ceea ce indică asupra unei abordări mai prudente și anticipative în procesul de evaluare a calității creditelor.

#bănci #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.