Datori vânduți la bănci! Cine au cele mai mari restanțe

Creditele neperformante au înregistrat o traiectorie descendentă pe parcursul ultimelor șase simestre, arată datele Băncii Naționale a Moldovei. La sfârșitul anului 2021 soldul total al împrumuturilor acordate de bănci a însumat 56,3 miliarde de lei, iar cele mai multe credite au fost acordate domeniului comerțului – care este ramura cu cele mai reduse riscuri – iar volumul total a însumat 12,1 miliarde de lei.

Comerțul este urmat de creditele acordate achiziției imobilului – 11,4 miliarde de lei și cele de consum – 11,4 miliarde de lei.

În același timp cele mai puține credite au fost acordate ONG-urilor – 1,5 mil. de lei.

Datele Băncii centrale relevă că, rata creditelor neperformante în totalul portofoliului de credite a înregistrat la finele anului 2021 nivelul de 6,1 la sută, în descreștere cu 1,3 p.p. față de nivelul de la sfârșitul anului 2020.

Cei mai mari datornici la bănci sunt industria energetică cu o pondere a nepereformantelor de 14,7%, domeniul prestării serviciilor – 14,6% și construcțiile – 9,6%.

Pe ramuri și tipuri de credite, cele mai favorabile evoluții au înregistrat ratele neperformante ale creditelor acordate domeniului construcțiilor (-8,5 p.p.) și industriei energetice (-4,2 p.p.). Cu toate că performanța creditelor acordate în aceste domenii s-a îmbunătățit semnificativ, rata neperformantelor a acestor ramuri rămâne a fi cu mult peste nivelul mediu al portofoliului bancar.

În același timp, cele mai negative modificări au consemnat ratele NPL ale creditelor acordate organizațiilor financiare nebancare (+3,6%) și transport și telecomunicații (+3,2).

Criza bancară din 2014 s-a resimțit și anul trecut

Potrivit BNM, persistența expunerilor neperformante din perioada dezechilibrelor economice și a crizei bancare din 2014-2015 a avut în continuare un impact semnificativ asupra calității portofoliului de credite corporative din bilanțurile băncilor. Din soldul total al creditelor neperformante, la situația din decembrie 2020, creditele acordate în 2013-2015 constituiau 24,6 la sută.

În ceea ce privește creditele neperformante din 2016-2021, acestea au fost clasificate drept neperformante de către bănci, în mare parte, în baza altor criterii decât numărul de zile restante, ceea ce indică asupra unei abordări mai prudente și anticipative în procesul de evaluare a calității creditelor.

#bănci #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.