Datori vânduți la bănci! Cine au cele mai mari restanțe

Creditele neperformante au înregistrat o traiectorie descendentă pe parcursul ultimelor șase simestre, arată datele Băncii Naționale a Moldovei. La sfârșitul anului 2021 soldul total al împrumuturilor acordate de bănci a însumat 56,3 miliarde de lei, iar cele mai multe credite au fost acordate domeniului comerțului – care este ramura cu cele mai reduse riscuri – iar volumul total a însumat 12,1 miliarde de lei.

Comerțul este urmat de creditele acordate achiziției imobilului – 11,4 miliarde de lei și cele de consum – 11,4 miliarde de lei.

În același timp cele mai puține credite au fost acordate ONG-urilor – 1,5 mil. de lei.

Datele Băncii centrale relevă că, rata creditelor neperformante în totalul portofoliului de credite a înregistrat la finele anului 2021 nivelul de 6,1 la sută, în descreștere cu 1,3 p.p. față de nivelul de la sfârșitul anului 2020.

Cei mai mari datornici la bănci sunt industria energetică cu o pondere a nepereformantelor de 14,7%, domeniul prestării serviciilor – 14,6% și construcțiile – 9,6%.

Pe ramuri și tipuri de credite, cele mai favorabile evoluții au înregistrat ratele neperformante ale creditelor acordate domeniului construcțiilor (-8,5 p.p.) și industriei energetice (-4,2 p.p.). Cu toate că performanța creditelor acordate în aceste domenii s-a îmbunătățit semnificativ, rata neperformantelor a acestor ramuri rămâne a fi cu mult peste nivelul mediu al portofoliului bancar.

În același timp, cele mai negative modificări au consemnat ratele NPL ale creditelor acordate organizațiilor financiare nebancare (+3,6%) și transport și telecomunicații (+3,2).

Criza bancară din 2014 s-a resimțit și anul trecut

Potrivit BNM, persistența expunerilor neperformante din perioada dezechilibrelor economice și a crizei bancare din 2014-2015 a avut în continuare un impact semnificativ asupra calității portofoliului de credite corporative din bilanțurile băncilor. Din soldul total al creditelor neperformante, la situația din decembrie 2020, creditele acordate în 2013-2015 constituiau 24,6 la sută.

În ceea ce privește creditele neperformante din 2016-2021, acestea au fost clasificate drept neperformante de către bănci, în mare parte, în baza altor criterii decât numărul de zile restante, ceea ce indică asupra unei abordări mai prudente și anticipative în procesul de evaluare a calității creditelor.

#bănci #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.