Datori vânduți la bănci! Cine au cele mai mari restanțe

Creditele neperformante au înregistrat o traiectorie descendentă pe parcursul ultimelor șase simestre, arată datele Băncii Naționale a Moldovei. La sfârșitul anului 2021 soldul total al împrumuturilor acordate de bănci a însumat 56,3 miliarde de lei, iar cele mai multe credite au fost acordate domeniului comerțului – care este ramura cu cele mai reduse riscuri – iar volumul total a însumat 12,1 miliarde de lei.

Comerțul este urmat de creditele acordate achiziției imobilului – 11,4 miliarde de lei și cele de consum – 11,4 miliarde de lei.

În același timp cele mai puține credite au fost acordate ONG-urilor – 1,5 mil. de lei.

Datele Băncii centrale relevă că, rata creditelor neperformante în totalul portofoliului de credite a înregistrat la finele anului 2021 nivelul de 6,1 la sută, în descreștere cu 1,3 p.p. față de nivelul de la sfârșitul anului 2020.

Cei mai mari datornici la bănci sunt industria energetică cu o pondere a nepereformantelor de 14,7%, domeniul prestării serviciilor – 14,6% și construcțiile – 9,6%.

Pe ramuri și tipuri de credite, cele mai favorabile evoluții au înregistrat ratele neperformante ale creditelor acordate domeniului construcțiilor (-8,5 p.p.) și industriei energetice (-4,2 p.p.). Cu toate că performanța creditelor acordate în aceste domenii s-a îmbunătățit semnificativ, rata neperformantelor a acestor ramuri rămâne a fi cu mult peste nivelul mediu al portofoliului bancar.

În același timp, cele mai negative modificări au consemnat ratele NPL ale creditelor acordate organizațiilor financiare nebancare (+3,6%) și transport și telecomunicații (+3,2).

Criza bancară din 2014 s-a resimțit și anul trecut

Potrivit BNM, persistența expunerilor neperformante din perioada dezechilibrelor economice și a crizei bancare din 2014-2015 a avut în continuare un impact semnificativ asupra calității portofoliului de credite corporative din bilanțurile băncilor. Din soldul total al creditelor neperformante, la situația din decembrie 2020, creditele acordate în 2013-2015 constituiau 24,6 la sută.

În ceea ce privește creditele neperformante din 2016-2021, acestea au fost clasificate drept neperformante de către bănci, în mare parte, în baza altor criterii decât numărul de zile restante, ceea ce indică asupra unei abordări mai prudente și anticipative în procesul de evaluare a calității creditelor.

#bănci #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.