DCU beneficiază de expertiză internațională în domeniul managementului riscului. Suport de la USAID

Echipa Depozitarului Central Unic al Valorilor Mobiliare (DCU) beneficiază de un amplu program de instruire în domeniul managementului riscului, lansat cu suportul Proiectului USAID „Transparența Sectorului Financiar în Moldova” (FSTA). Programul de instruire, divizat în șase module, este elaborat de către expertul internațional al Proiectului USAID FSTA, Paul Kleinbart, cu o experiență de peste 20 de ani în domeniul managementului riscului și serviciilor financiare, acumulată în cadrul diferitor organizații de profil, printre care Clearstream.

Primele două sesiuni de instruire au urmărit familiarizarea participanților cu particularitățile managementului riscului, fiind vizat atât personalul DCU, cât și membrii organelor de conducere ale DCU. În cadrul acestor sesiuni, au fost analizate cele mai comune riscuri în activitatea depozitarilor centrali, printre care riscurile de piață, de credit și operaționale. Expertul Proiectului USAID FSTA a realizat o descriere detaliată a potențialelor riscuri, precum și a cauzelor care pot conduce la producerea acestora.

Programul de instruiri în domeniul managementului riscului este parte a suportului oferit de către Proiectul USAID FSTA pentru dezvoltarea și extinderea capacităților DCU în domeniul managementului riscului. Organizarea instruirilor în domeniul managementului riscului este prevăzută de Ghidul de proceduri elaborat anterior de către un alt expert al Proiectului – Bertrand Herberich. Ghidul încorporează 10 procese-cheie necesare pentru instituirea unui cadru funcțional de management al riscului, care ar permite monitorizarea și gestionarea eficientă a riscurilor asociate activității de înregistrare, păstrare și decontare a valorilor mobiliare.

Tot în cadrul aceluiași proiect a fost elaborată o Foaie de parcurs detaliată, menită să ghideze DCU în demersurile de stabilire a conexiunilor cu alți depozitari centrali din străinătate. Documentul conține o analiză a operațiunilor curente ale DCU, o strategie de accesare a piețelor de capital internaționale, precum și un set de recomandări de aderare la organizațiile internaționale de profil. Urmare a acestor recomandări, în iulie 2021, DCU a devenit membru cu drepturi depline al prestigioasei organizații europene ECSDA și a lansat un șir de activități care au ca scop consolidarea cadrului intern de risk management.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#instruire #depozitar #USAID

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile Republicii Moldova au revenit, după doi ani și jumătate de scădere accentuată, la nivelul anterior crizei din 2023, în trimestrul III al anului 2025. Declarațiile au fost făcute vineri, 16 ianuarie 2026, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS Viitorul, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit datelor prezentate, exporturile de bunuri și servicii au atins din nou 6,6 miliarde de dolari în trimestrul III din 2025, un nivel comparabil cu cel din 2022. Pentru întregul an 2025, exporturile ar putea depăși pragul de 7 miliarde de dolari. În 2020, exporturile Republicii Moldova se situau la 3,8 miliarde de dolari, crescând rapid până în 2022, după care au fost afectate de criza regională și globală.

Un element-cheie al acestei reveniri îl constituie schimbarea structurală a exporturilor. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, în trimestrul II din 2025 exporturile de servicii le-au depășit pe cele de bunuri. Dacă exporturile de bunuri au scăzut de la 4,3 miliarde de dolari în 2022 la aproximativ 3,5 miliarde de dolari în trimestrul III din 2025, exporturile de servicii au crescut constant, de la 2,3 miliarde de dolari în 2022 la peste 3 miliarde de dolari în aceeași perioadă.

„În trimestrul III din 2025, exporturile de servicii au reprezentat circa 46% din totalul exporturilor de bunuri și servicii, față de aproximativ 34% în 2020. Această evoluție confirmă reziliența sectorului serviciilor, care a continuat să crească inclusiv în perioadele de criză”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Raportate la Produsul Intern Brut, exporturile totale au ajuns la 34,5% în trimestrul III din 2025. În timp ce exporturile de bunuri au avut o contribuție negativă de minus 0,9% la PIB, exporturile de servicii au contribuit pozitiv, cu plus 0,9%, consolidând rolul acestui sector în susținerea economiei.

Economistul mai subliniază că exporturile de bunuri au început să dea semne de revenire, crescând cu circa 235 de milioane de dolari în trimestrul III din 2025 față de trimestrul precedent. Creșterea a fost susținută în special de exporturile de semințe oleaginoase, cereale, fructe, ulei, precum și de mașini și echipamente electrice. Totuși, această revenire rămâne fragilă, fiind dominată de materie primă agricolă, și nu de produse finite cu valoare adăugată ridicată.

În acest context, Republica Moldova a încheiat anul 2025 cu o balanță comercială negativă la produsele alimentare, importurile depășind exporturile cu aproape 300 de milioane de dolari. Deficitul balanței comerciale totale rămâne ridicat, ajungând la circa 6,7 miliarde de dolari, în condițiile în care importurile au depășit pentru prima dată pragul de 10 miliarde de dolari.

În schimb, exporturile de servicii au avut o evoluție peste așteptări. În primele nouă luni din 2025, acestea au ajuns la aproximativ 2,3 miliarde de dolari, iar pe întreg anul au depășit pentru prima dată 3 miliarde de dolari. Totodată, balanța comercială a serviciilor a devenit pozitivă și urmează să depășească pragul de 1 miliard de dolari. Cele mai dinamice ramuri sunt serviciile de călătorii și transport de pasageri, IT, transport, servicii de afaceri, construcții, instruire și sănătate.

Potrivit analistului, economia Republicii Moldova a revenit la nivelul exporturilor de dinaintea crizei în principal datorită creșterii accelerate a exportului de servicii. Relansarea exporturilor de bunuri este în curs, însă structura acestora rămâne o vulnerabilitate majoră, dominată de materie primă în detrimentul produselor finite cu valoare adăugată înaltă.