DCU beneficiază de expertiză internațională în domeniul managementului riscului. Suport de la USAID

Echipa Depozitarului Central Unic al Valorilor Mobiliare (DCU) beneficiază de un amplu program de instruire în domeniul managementului riscului, lansat cu suportul Proiectului USAID „Transparența Sectorului Financiar în Moldova” (FSTA). Programul de instruire, divizat în șase module, este elaborat de către expertul internațional al Proiectului USAID FSTA, Paul Kleinbart, cu o experiență de peste 20 de ani în domeniul managementului riscului și serviciilor financiare, acumulată în cadrul diferitor organizații de profil, printre care Clearstream.

Primele două sesiuni de instruire au urmărit familiarizarea participanților cu particularitățile managementului riscului, fiind vizat atât personalul DCU, cât și membrii organelor de conducere ale DCU. În cadrul acestor sesiuni, au fost analizate cele mai comune riscuri în activitatea depozitarilor centrali, printre care riscurile de piață, de credit și operaționale. Expertul Proiectului USAID FSTA a realizat o descriere detaliată a potențialelor riscuri, precum și a cauzelor care pot conduce la producerea acestora.

Programul de instruiri în domeniul managementului riscului este parte a suportului oferit de către Proiectul USAID FSTA pentru dezvoltarea și extinderea capacităților DCU în domeniul managementului riscului. Organizarea instruirilor în domeniul managementului riscului este prevăzută de Ghidul de proceduri elaborat anterior de către un alt expert al Proiectului – Bertrand Herberich. Ghidul încorporează 10 procese-cheie necesare pentru instituirea unui cadru funcțional de management al riscului, care ar permite monitorizarea și gestionarea eficientă a riscurilor asociate activității de înregistrare, păstrare și decontare a valorilor mobiliare.

Tot în cadrul aceluiași proiect a fost elaborată o Foaie de parcurs detaliată, menită să ghideze DCU în demersurile de stabilire a conexiunilor cu alți depozitari centrali din străinătate. Documentul conține o analiză a operațiunilor curente ale DCU, o strategie de accesare a piețelor de capital internaționale, precum și un set de recomandări de aderare la organizațiile internaționale de profil. Urmare a acestor recomandări, în iulie 2021, DCU a devenit membru cu drepturi depline al prestigioasei organizații europene ECSDA și a lansat un șir de activități care au ca scop consolidarea cadrului intern de risk management.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#instruire #depozitar #USAID

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.