DCU beneficiază de expertiză internațională în domeniul managementului riscului. Suport de la USAID

Echipa Depozitarului Central Unic al Valorilor Mobiliare (DCU) beneficiază de un amplu program de instruire în domeniul managementului riscului, lansat cu suportul Proiectului USAID „Transparența Sectorului Financiar în Moldova” (FSTA). Programul de instruire, divizat în șase module, este elaborat de către expertul internațional al Proiectului USAID FSTA, Paul Kleinbart, cu o experiență de peste 20 de ani în domeniul managementului riscului și serviciilor financiare, acumulată în cadrul diferitor organizații de profil, printre care Clearstream.

Primele două sesiuni de instruire au urmărit familiarizarea participanților cu particularitățile managementului riscului, fiind vizat atât personalul DCU, cât și membrii organelor de conducere ale DCU. În cadrul acestor sesiuni, au fost analizate cele mai comune riscuri în activitatea depozitarilor centrali, printre care riscurile de piață, de credit și operaționale. Expertul Proiectului USAID FSTA a realizat o descriere detaliată a potențialelor riscuri, precum și a cauzelor care pot conduce la producerea acestora.

Programul de instruiri în domeniul managementului riscului este parte a suportului oferit de către Proiectul USAID FSTA pentru dezvoltarea și extinderea capacităților DCU în domeniul managementului riscului. Organizarea instruirilor în domeniul managementului riscului este prevăzută de Ghidul de proceduri elaborat anterior de către un alt expert al Proiectului – Bertrand Herberich. Ghidul încorporează 10 procese-cheie necesare pentru instituirea unui cadru funcțional de management al riscului, care ar permite monitorizarea și gestionarea eficientă a riscurilor asociate activității de înregistrare, păstrare și decontare a valorilor mobiliare.

Tot în cadrul aceluiași proiect a fost elaborată o Foaie de parcurs detaliată, menită să ghideze DCU în demersurile de stabilire a conexiunilor cu alți depozitari centrali din străinătate. Documentul conține o analiză a operațiunilor curente ale DCU, o strategie de accesare a piețelor de capital internaționale, precum și un set de recomandări de aderare la organizațiile internaționale de profil. Urmare a acestor recomandări, în iulie 2021, DCU a devenit membru cu drepturi depline al prestigioasei organizații europene ECSDA și a lansat un șir de activități care au ca scop consolidarea cadrului intern de risk management.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#instruire #depozitar #USAID

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Senatul României a adoptat tacit propunerea legislativă privind înființarea „Fondului Moldova”, un fond de investiții alternativ cu capital public și privat, organizat ca societate pe acțiuni, cu sediul în România. Decizia a fost constatată în această săptămână, după ce termenul de dezbatere a expirat pe 26 noiembrie, fiind anunțată în plen de președintele Senatului, Mircea Abrudean, scrie financialintelligence.ro.

Potrivit inițiativei, „Fondul Moldova” are ca obiectiv mobilizarea de resurse financiare pentru investiții strategice pe teritoriul Republicii Moldova, în sectoare precum infrastructură, energie, transport, digitalizare, educație, sănătate, agricultură și industrie. Scopul declarat este integrarea economică progresivă a Republicii Moldova în spațiul românesc și european.

Fondul va fi considerat entitate de interes public strategic și va funcționa doar după autorizarea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, conform regimului aplicabil fondurilor de investiții de tip închis.

Capitalul social inițial este stabilit la 1,25 miliarde lei românești, echivalentul a circa 250 milioane de euro, împărțit în 25 milioane de acțiuni, subscris integral de statul român prin Ministerul Finanțelor, din fonduri alocate prin bugetul anual. Ulterior, după obținerea autorizației, fondul ar urma să lanseze o ofertă publică inițială pentru emiterea a încă 25 milioane de acțiuni destinate investitorilor români și străini. De asemenea, capitalul ar putea fi majorat anual cu până la 10 milioane de acțiuni noi, cu aprobarea acționarilor.

Investițiile avute în vedere includ proiecte de infrastructură rutieră, energetică și digitală, sanitară și educațională, dezvoltare urbană, industrii prelucrătoare, agricultură și inovare tehnologică, inclusiv proiecte de interconectare transfrontalieră.

„Această inițiativă nu este doar un proiect economic, ci o investiție în viitorul comun al celor două state românești”, se subliniază în expunerea de motive.

Propunerea legislativă merge acum la Camera Deputaților, care are rolul decizional.