De ce îi este frică lui Bill Gates când se gândeşte la 2022

O problemă anume ar putea încetini sau deraia o mare parte din acest progres, a prezis el. Este vorba despre neîncrederea oamenilor în guverne. „Este una dintre problemele de care sunt cel mai îngrijorat”, a scris el.

Instituţiile publice, a menţionat Gates, ar trebui să fie actori majori în lupte precum abordarea schimbărilor climatice sau prevenirea unor viitoare pandemii. Dar acestea nu pot face prea multe dacă oamenii le resping îndrumările. „Dacă oamenii tăi nu au încredere în tine, nu vor sprijini noi iniţiative majore”, a scris Bill Gates pe blog. „Şi când apare o criză majoră, este mai puţin probabil ca aceştia să urmeze îndrumările necesare pentru a rezista furtunii”, a adăugat el, citat de Ziarul Financiar.

O astfel de neîncredere a devenit deosebit de evidentă de când a lovit pandemia: dezinformările cu privire la Covid s-au răspândit în întreaga lume, împiedicând ratele de vaccinare şi în cele din urmă amânând sfârşitul pandemiei. Dar cercetările Centrului Pew au arătat tendinţe similare şi înaintea pandemiei. Într-un sondaj din 2019 efectuat în rândul adulţilor americani, 75% dintre respondenţi au spus că încrederea cetăţenilor în guvernul federal scădea.

În postarea de pe blog, Bill Gates a remarcat că televiziunile de ştiri, titlurile influenţate politic şi reţelele de socializare au jucat fiecare un rol în „diviziunea tot mai mare” şi că guvernele ar putea avea nevoie să reglementeze platformele online pentru a elimina în mod eficient dezinformările. Deja tot mai mulţi parlamentari din Washington D.C. analizează ideea de reglementare a platformelor de socializare din cauza acestei crize de dezinformare. Timpul poate fi esenţial. Gates şi-a exprimat îngrijorarea că, fără o intervenţie rapidă, ar putea creşte probabilitatea ca americanii să aleagă politicieni care încurajează neîncrederea.

Însă este o problemă dificil de rezolvat, a recunoscut miliardarul, care a spus că nu este sigur cum ar trebui să se procedeze. „De obicei, aici îmi expun ideile despre cum remediem problema. Adevărul este că nu am răspunsurile”, a scris el. „Plănuiesc să continui să caut şi să citesc ideile altora, în special ale celor tineri. Am speranţa că generaţiile care au crescut în mediul online vor avea idei noi despre cum să rezolve o problemă care este atât de adânc înrădăcinată”, a mai spus Bill Gates.

#frică #miliardar #Bill Gates

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Patru consorții ar urma să construiască centrale eoliene de 170 MW în Republica Moldova, iar proiectele vor include și baterii de stocare a energiei. Ministerul Energiei a elaborat un proiect de hotărâre a Guvernului prin care propune acordarea statutului de producător eligibil mare investitorilor desemnați câștigători ai unei licitații organizate pentru dezvoltarea centralelor eoliene terestre.

Licitația a vizat o capacitate sprijinită de până la 170 MW, iar condiția principală a fost instalarea unei capacități minime de stocare de 0,25 MWh pentru fiecare MW de energie eoliană sprijinită. În total, cele șapte oferte declarate câștigătoare însumează 170 MW de capacitate sprijinită și 150,57 MWh de capacități de stocare, în timp ce puterea instalată totală a centralelor ajunge la 181,5 MW.

Cel mai mare pachet de proiecte aparține consorțiului „Lumina Noastră”, care va dezvolta patru centrale cu o capacitate totală de 54 MW. Acestea sunt prevăzute la Hîrtop, raionul Cimișlia – 10 MW, Rădeni, raionul Strășeni – 12 MW, Olănești, raionul Ștefan Vodă – 8 MW, și Negureni, raionul Telenești – 24 MW. Pentru fiecare proiect este prevăzută o capacitate de stocare de 30 MWh.

Un proiect de 40,5 MW va fi realizat de consorțiul „Navitas Energy” și „Elteprod Invest”, la Cioburciu, raionul Ștefan Vodă, cu o baterie de stocare de 10,125 MWh. Tot la Cioburciu este prevăzut un proiect de 35 MW al consorțiului „Leafwind Energy” și „Oromaxmontaj”, cu o capacitate de stocare de 10,32 MWh.

Al patrulea câștigător este consorțiul „Summa FIBA Enerji”, care va dezvolta o centrală cu o putere instalată de 52 MW în raionul Criuleni. Statutul de producător eligibil mare se acordă însă pentru 40,5 MW, iar capacitatea de stocare aferentă este de 10,125 MWh. Pentru această centrală va fi necesară separarea fizică și contorizarea distinctă a energiei pentru partea sprijinită prin schema de stat și pentru energia comercializată pe piață.

În total, în cadrul procedurii au fost depuse 16 oferte, dintre care 14 au fost admise și calificate în etapa finală. Câștigătorii au fost desemnați pe principiul celui mai mic preț. Prețurile ofertate de proiectele selectate variază între 1,2398 și 1,2528 lei/kWh, iar documentul indică un preț mediu ponderat de aproximativ 1,2467 lei/kWh.

Proiectele vor beneficia de schema de sprijin „preț fix/prima variabilă”, autorizată de Consiliul Concurenței. Energia produsă direct de centralele eoliene va fi eligibilă pentru această schemă, în timp ce energia preluată din rețea și ulterior livrată înapoi prin baterii nu va beneficia de sprijin și va fi decontată la prețul pieței.

Investitorii vor avea la dispoziție cel mult 36 de luni de la publicarea hotărârii Guvernului în Monitorul Oficial pentru a pune în funcțiune centralele și instalațiile de stocare. Furnizorul central de energie electrică urmează să semneze contractele de achiziție în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii.

Ministerul Energiei susține că măsura va contribui la consolidarea securității energetice și la obiectivul Republicii Moldova ca, până în 2030, 27% din consumul final de energie să provină din surse regenerabile.

#parcuri eoliene #energie regenerabilă