Companiile turistice, „sufocate” de imposibilitatea de a rambursa 660 mii de euro: Moratoriul, în stand by

Asociaţia Naţională a Agenţilor Economici de Turism (ANAT) se arată nedumerită că proiectul de lege cu prelungirea moratoriului până la 30 septembrie 2022 nu a fost votat în lectura a doua. „Acest lucru va duce la falimentul mai multor companii turistice, în condițiile în care nu vor putea rambursa banii clienților”, a declarat într-o conferință de presă Ana Colța, președintele ANAT.

Colța se arată nedumerită de votul în doar o lectură a moratoriului pentru companiile turistice, care urmează să ramburseze costurile pentru foile turistice achiziționate de moldoveni.

Nu am înțeles de ce proiectul nu a fost votat în lectura a doua așa cum era preconizat. Suntem confuzi. În caz că legea nu va fi votată în lectura a doua până la sfârșitul anului, agenți economici din turism vor fi nevoiți să muncească pentru avocați și judecăți, iar o poarte vor falimenta. Or, în prezent nu au cum să ramburseze avansurile clienților”, a punctat Colța.

Potrivit președintei ANAT, răgazul până la 30 septembrie 2020 ar permite operatorilor turistici locali să poarte negocieri cu grecii, care se arată deschiși în găsirea unei soluții.

În anul 2020 operatorii turistici din Republica Moldova au transferat 1,1 mil. euro operatorului din Grecia, Mouzenidis Travel, care deține 70% din turismul pentru această destinație. Urmare a situației pandemice, dar și a dificultăților financiare în care s-a pomenit Mouzenidis Travel, companiile turistice au fost nevoite să ramburseze costul foilor turistice. Or, până în prezent, doar 40% din suma de 1,1 mil. de euro a fost rambursată.

Deputații au votat, în data de 23 decemebrie, prelungirea moratoriului pentru companiile turistice, care urmează să ramburseze costurile pentru foile turistice achiziționate de moldoveni. Însă proiectul a trecut doar de priima lectură.

#Mouzenidis Travel #companii #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile BASS în 2024 au constituit 42,8 miliarde lei (99,5%), iar cheltuielile – 42,7 miliarde lei (99,3%), rezultând un excedent de 123,5 milioane lei. Totuși, auditul a semnalat erori în completarea conturilor individuale ale contribuabililor, care au influențat direct diminuarea sau majorarea pensiilor în cel puțin 19 cazuri, cu sume variind de la câțiva lei până la 25.800 lei lunar per beneficiar. Impactul financiar total estimat: 1,4 milioane lei, potrivit auditului asupra executării Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) și a Fondurilor Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM) pentru anul 2024

Totodată, lipsa transmiterii la timp a informațiilor despre decesul beneficiarilor a generat cheltuieli nejustificate de 6,83 milioane lei, din care doar 6,39 milioane lei au fost recuperate.

Inspectoratul Social de Stat a identificat, în același an, plăți necuvenite de 18,7 milioane lei sub formă de ajutoare și compensații sociale, în creștere cu 40% față de anul precedent. Doar 0,14% din sumă a fost recuperată până la sfârșitul anului.

Bugetul FAOAM a înregistrat venituri de 15,93 miliarde lei și cheltuieli de 15,85 miliarde lei, executate în mare parte prin contractarea serviciilor medicale.

Contribuțiile din partea angajaților au totalizat 8,39 miliarde lei (53%), însă numărul contribuabililor a fost în scădere (740 mii persoane). Pentru persoanele neangajate, Guvernul a alocat 6,85 miliarde lei, cu o primă de asigurare similară anului anterior – 4.460 lei. Cu toate acestea, peste 142.000 de persoane nu și-au achitat prima cu facilități, ceea ce a dus la venituri ratate de circa 159 milioane lei.

O problemă majoră identificată este contractarea serviciilor medicale de către 35 de instituții fără certificate de acreditare valabile și alte 41 cu certificate expirate, în condițiile în care procesul de reacreditare a fost întârziat între 51 și 413 zile, pe fondul reformei sistemului de evaluare în sănătate.

CCRM a remarcat că sistemul de asistență medicală primară a fost plătit pentru 3,3 milioane de persoane înregistrate, în timp ce Biroul Național de Statistică indică o populație totală de doar 2,4 milioane, iar Registrul de Stat conține 4 milioane de persoane. Aceste discrepanțe sugerează posibile erori de evidență și necesitatea actualizării listelor medicilor de familie.

Din cele 21.700 de persoane transmise pentru intervenții chirurgicale (protezare sau tratamente oftalmologice), doar 12.400 au beneficiat efectiv, restul cazurilor fiind refuzuri sau amânări fără un mecanism clar de excludere din liste. Această lipsă de proceduri duce la creșterea artificială a numărului de persoane aflate în așteptare.

Curtea de Conturi recomandă consolidarea controalelor interne, actualizarea registrelor și reformarea sistemelor de evidență, pentru a asigura utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice în domeniul social și medical.