De la 400 de mii de tone la 400 de tone! Ce cantitate de semințe vor primi agricultorii

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a anunțat distribuirea a 400 de tone de material semincer de grâu, în sprijinul agricultorilor afectați de seceta severă din vara anului 2024, conform unui ordin emis de minister. Ordinul urmează să fie publicat marți în Monitorul Oficial.

Fermierii care dețin terenuri agricole cultivate cu grâu și au înregistrat pierderi de peste 70% din cauza secetei, confirmate prin actele de constatare a daunelor, vor fi eligibili pentru acest ajutor. Ei trebuie să depună cererile la direcțiile agricole raionale în termen de 15 zile de la deschiderea apelului.

Distribuirea semințelor se va face astfel:
– Pentru pierderi de 70-80%, se vor oferi 30 kg de semințe de grâu per hectar afectat, cu un plafon maxim de 8.000 kg per beneficiar.
– Pentru pierderi de 81-100%, se vor aloca 90 kg de semințe per hectar afectat, fără a depăși 8.000 kg per beneficiar.

Anterior, în declarația din 30 septembrie, ministrul Bolea menționa un suport de 400 de mii de tone de grâu semincer, promis de FAO, într-un video postat pe Facebook.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #Grîu #ajutor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi