Deciziile Consiliului pentru investiții, ținute sub șapte lacăte. Șeful ASP invocă directive europene

Deciziile Consiliului pentru aprobarea investițiilor vor rămâne nepublice, întrucât acest lucru este impus de directivele Uniunii Europene și de practicile aplicate la nivel european în domeniul evaluării investițiilor străine directe. Precizările au fost făcute de directorul Agenția Servicii Publice, Mircea Eșanu, în cadrul unui podcast al Ziarului de Gardă.

Potrivit lui Mircea Eșanu, consiliile de tip Foreign Direct Investment Screening (FDI), similare celui instituit în Republica Moldova, sunt o practică standard în Uniunea Europeană, fiind prevăzute de o directivă obligatorie în procesul de aderare. „Există o directivă care este obligatorie pentru transpunere. Doar două state europene nu au instituit astfel de consilii, iar Comisia Europeană le-a atenționat să transpună directivele și regulamentele din acest domeniu”, a explicat directorul ASP.

Eșanu a subliniat că domeniile analizate de Consiliu sunt stabilite strict conform directivei europene și vizează sectoare sensibile din punct de vedere strategic și de securitate. De asemenea, el a menționat că majoritatea statelor europene nu publică detalii despre aceste decizii, iar acolo unde există informații publice, acestea sunt extrem de limitate. „România, de exemplu, oferă doar date telegrafice, de suprafață, fără detalii”, a precizat acesta.

Inițial, autoritățile din Republica Moldova și-au propus un nivel mai ridicat de transparență, însă procesul de transpunere a directivei europene a adus și obligații privind protecția informațiilor sensibile. „Odată cu transpunerea directivei au apărut și obligații ca aceste date să nu fie făcute publice în această formă”, a explicat Mircea Eșanu.

Un alt argument invocat ține de interesele companiilor vizate, în special ale celor care activează în domenii precum securitatea, cybersecurity, aviația, energia electrică sau sectorul energetic. Potrivit directorului ASP, multe dintre aceste companii nu doresc să facă publică intenția de a intra pe o anumită piață, pentru a evita perturbarea pieței sau riscurile comerciale.

#esanu #companii #ASP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia își confirmă statutul de una dintre cele mai spectaculoase piețe imobiliare de lux din Europa, cu peste 150 de proprietăți evaluate la mai mult de 10 milioane de euro. În fruntea clasamentului se află o vilă de pe Coasta Amalfitană, scoasă la vânzare pentru 58 de milioane de euro, echivalentul a 0,33% din PIB-ul Republicii Moldova, care în 20205 a fost de 353, 5 miliar de lei.

Proprietatea este situată în Vietri sul Mare și impresionează prin dimensiuni: aproximativ 1.700 de metri pătrați, 48 de camere, 20 de băi și un teren terasat de circa 2.800 de metri pătrați.

Vila domină clasamentul celor mai scumpe locuințe scoase la vânzare în Italia și beneficiază de amplasarea într-una dintre cele mai exclusiviste și căutate zone de pe litoralul italian.

Pe locurile următoare se află un complex format din patru vile în Porto Cervo, celebra destinație de lux din Sardinia, precum și o proprietate din Capri evaluată la aproximativ 33 de milioane de euro.

Toscana este însă regiunea cu cea mai mare concentrare de proprietăți de ultra-lux din Italia, având cele mai multe locuințe evaluate la peste 10 milioane de euro.

Piața italiană a reședințelor de lux rămâne dominată de vile istorice, proprietăți cu vedere la mare și domenii amplasate în destinații consacrate precum Toscana, Capri, Sardinia și Coasta Amalfitană.