Grâul pleacă din Moldova, profitul se evaporă

08 Feb. 2026, 12:04
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
08 Feb. 2026, 12:04 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de grâu ale Republicii Moldova continuă în sezonul 2025–2026 într-un ritm mai lent decât se anticipa inițial, nu din lipsă de cantitate, ci pe fondul deteriorării prețurilor, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija.

În perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, Republica Moldova a exportat 672.705 tone de grâu, cu 12,8% mai mult față de intervalul similar al sezonului precedent. Cu toate acestea, volumul rămâne modest raportat la anii considerați „normali” pentru agricultura moldovenească. Comparativ cu sezonul iulie 2023 – ianuarie 2024, când exporturile au atins 936.323 tone, nivelul actual este cu 28% mai mic, ceea ce confirmă o încetinire semnificativă a ritmului livrărilor externe.

Presiunea majoră vine însă din zona prețurilor. În sezonul curent, prețul mediu de export al grâului este de 3,57 lei/kg, sub nivelul de 3,70 lei/kg din sezonul precedent (iulie 2024 – ianuarie 2025), ceea ce reprezintă o scădere de 3,38%. Mai mult, prețul actual este chiar ușor inferior celui din sezonul iulie 2023 – ianuarie 2024, de 3,61 lei/kg, perioadă care era deja considerată una a minimelor istorice. Practic, exportatorii moldoveni se confruntă cu prețuri care coboară sub un prag anterior considerat critic pentru rentabilitatea sectorului cerealier.

Chiar și în aceste condiții nefavorabile, încasările din exportul grâului au ajuns la 2,404 miliarde lei în perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, cu 9% mai mult față de sezonul precedent, creșterea fiind determinată exclusiv de volumele mai mari livrate.

În luna ianuarie 2026, exporturile de grâu au totalizat 40.393 de tone, iar modificarea structurii geografice a livrărilor a dus la o ușoară îmbunătățire a prețului mediu, care a urcat la 3,82 lei/kg, cu 3,3% peste nivelul din decembrie 2025. Totuși, prețul rămâne cu aproximativ 8,3% mai mic decât în ianuarie 2025, când grâul moldovenesc se exporta la 4,16 lei/kg. Creșterea din ianuarie 2026 este explicată în principal de faptul că circa 25% din volumul exportat a fost direcționat către Grecia, unde grâul a fost vândut la un preț mai ridicat, de 4,14 lei/kg, în condiții CIF, ceea ce a tras în sus media lunară.

Analiza arată și o concentrare ridicată a exporturilor. În perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, primii trei exportatori au realizat împreună 50% din volumul total livrat. Este vorba despre „RUSAGRO-PRIM” SRL, cu 143.942 tone (21% din total), „AGRO-NOVA PRIM” SRL, cu 94.936 tone (14%), și „OROM-IMEXPO” SRL, cu 91.235 tone (14%).

Din punct de vedere geografic, exporturile de grâu sunt tot mai concentrate spre Uniunea Europeană. Italia, România și Grecia au absorbit împreună 77% din volumul total exportat. Italia se detașează ca principal partener comercial, cu 285,8 mii tone importate din Republica Moldova, la un preț mediu de 3,62 lei/kg. România ocupă locul doi, cu 118,4 mii tone, la un preț mai redus, de 3,42 lei/kg, iar Grecia completează podiumul cu 111,4 mii tone, la un preț mediu de 3,59 lei/kg.

Această configurație confirmă o schimbare structurală importantă în geografia exporturilor de grâu. Dacă în anii anteriori livrările erau orientate preponderent către Turcia, Africa și Orientul Mijlociu, în sezonul curent grâul moldovenesc este direcționat majoritar către piețele europene.

În ansamblu, exporturile de grâu ale Republicii Moldova se află într-o fază de ajustare dificilă: creșterea volumelor nu reușește să compenseze pe deplin scăderea prețurilor, iar nivelul actual al încasărilor rămâne sub potențialul sectorului.

În contrast cu exporturile, importurile de grâu rămân nesemnificative. În anul 2025, Moldova a importat doar 2.354 de tone, cantitate destinată exclusiv materialului semințier, fără impact asupra pieței comerciale interne. În luna ianuarie 2026, nu a fost importat deloc grâu, Republica Moldova rămânând autosuficientă cantitativ la acest capitol.

Realitatea Live

11 Mart. 2026, 17:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Mart. 2026, 17:32 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

O investigație realizată de RISE Moldova arată că un teren public oferit gratuit pentru construcția unui centru folcloric „Lăutarii” a fost utilizat în final pentru ridicarea unui complex rezidențial, iar beneficiarii locuințelor nu au legătură cu domeniul artistic.

Potrivit investigației, în 2007 Guvernul a alocat gratuit aproape 30 de ari de teren Asociației cultural-artistice „Lăutarii”, organizație condusă de dirijorul și actualul deputat Nicolae Botgros. Terenul, situat în apropierea Gării Feroviare din Chișinău, urma să fie folosit pentru construirea unui Centru internațional folcloric care să includă o școală lăutărească, studio de înregistrări, cramă-muzeu și spații hoteliere.

În 2016, asociația a semnat un contract de societate civilă cu compania Estate Invest Company, controlată de familia fostului deputat Iurie Dîrda, pentru realizarea proiectului. Ulterior, conceptul inițial a fost modificat, iar pe lângă spațiile socio-culturale au apărut și blocuri locative.

În 2019, Guvernul condus atunci de Pavel Filip a modificat hotărârea din 2007 și a permis explicit construcția de „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. După această decizie, proiectul a primit autorizațiile necesare și a fost dezvoltat sub denumirea Estate Art Residence, complex format din mai multe blocuri de locuințe.

Investigația arată că una dintre clădirile proiectului, prezentată inițial drept „centru socio-cultural”, este în realitate un bloc locativ cu șase etaje, împărțit în 20 de apartamente și două spații comerciale. Imobilul, cu o suprafață de aproape 1.500 de metri pătrați, a revenit integral Asociației „Lăutarii”.

Asociația a obținut dreptul de proprietate asupra clădirii în 2019 și a început să vândă apartamentele înainte de finalizarea construcției. Majoritatea tranzacțiilor au avut loc într-o singură lună, în ianuarie 2021. La acel moment, valoarea estimată a imobilului depășea 1,2 milioane de euro, echivalentul a aproximativ 23 de milioane de lei.

Datele analizate de RISE Moldova arată că beneficiarii locuințelor nu au legătură cu orchestra „Lăutarii” sau cu domeniul artistic. Printre cumpărători se regăsesc contabili, militari, manageri sau directori de companii.

În plus, suma corespunzătoare valorii imobilelor nu apare integral în rapoartele financiare ale asociației depuse la Biroul Național de Statistică, deși în 2021 organizația a raportat venituri de peste 11 milioane de lei, mult peste anii precedenți.