Record absolut la exporturi, iar în fabrici bate vântul: Moldova vinde floarea-soarelui brut

08 Feb. 2026, 11:52
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
08 Feb. 2026, 11:52 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a înregistrat în sezonul agricol 2025–2026 o schimbare clară de structură a exporturilor agroindustriale, cu un accent tot mai mare pe exportul de materie primă, în detrimentul produselor procesate. Concluzia reiese dintr-o analiză realizată de economistul Iurie Rija, care examinează exporturile de floarea-soarelui în perioada iulie–ianuarie, pe mai multe sezoane.

Potrivit analizei, în sezonul curent volumul exportat de floarea-soarelui ca materie primă a atins un maxim istoric de 518.088 tone, în creștere puternică față de sezonul precedent și peste nivelurile tuturor anilor anteriori. Evoluția confirmă capacitatea Moldovei de a livra cantități mari pe piețele externe, însă scoate în evidență și dependența tot mai accentuată de exportul de semințe brute.

În paralel, exporturile de ulei de floarea-soarelui și șrot au înregistrat o revenire după colapsul sever din sezonul 2024–2025, dar rămân sub potențialul demonstrat în anii în care industria de procesare funcționa la capacitate normală. În perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, au fost exportate 65.777 tone de ulei și 55.365 tone de șrot, volume superioare celor din sezonul precedent, dar aproximativ la jumătate din nivelurile atinse în sezonul 2023–2024.

Analiza evidențiază și o modificare importantă a raportului dintre exportul de materie primă și cel de produse procesate. Dacă în sezonul precedent doar 6% din floarea-soarelui exportată părăsea țara sub formă procesată, iar 94% ca semințe brute, în sezonul 2025–2026 ponderea produselor procesate a urcat la 23%, în timp ce 77% din volum a fost exportat ca materie primă. Deși această evoluție indică o ușoară redresare a procesării interne, structura exporturilor rămâne dominată de semințe.

Din punct de vedere valoric, contrastul este și mai pronunțat. Veniturile obținute din exportul florii-soarelui ca materie primă au atins 5,78 miliarde lei în sezonul iulie 2025 – ianuarie 2026, un nou maxim istoric. În același timp, exporturile de ulei și șrot au generat circa 1,68 miliarde lei, în creștere față de sezonul precedent, când industria de procesare a adus doar 186 milioane lei, dar mult sub nivelurile din anii de vârf.

Pentru comparație, în sezonul iulie 2023 – ianuarie 2024, produsele procesate aduceau în economie peste 2,56 miliarde lei, iar în sezonul 2022–2023 chiar 3,4 miliarde lei, depășind atunci valoarea exporturilor de materie primă. În sezonul curent, raportul s-a inversat net în favoarea semințelor brute, ceea ce arată că valoarea adăugată este captată în mare parte în afara țării.

Cumulat, sub formă de floarea-soarelui ca materie primă, ulei și șrot, din Republica Moldova au fost exportate deja în sezonul curent aproximativ 670 de mii de tone de floarea-soarelui echivalent, un ritm considerat foarte accelerat. Estimările indică faptul că în stocuri ar mai rămâne circa 300 de mii de tone, volum care va continua să pună presiune atât pe deciziile de vânzare ale fermierilor, cât și pe capacitatea industriei de procesare de a absorbi materia primă rămasă.

În ansamblu, sezonul 2025–2026 consolidează poziția Republicii Moldova ca furnizor regional important de floarea-soarelui ca materie primă, dar readuce în prim-plan provocarea strategică majoră a sectorului: creșterea ponderii produselor procesate în exporturi, astfel încât o parte mai mare din valoarea adăugată generată de această cultură-cheie să rămână în economia națională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

11 Mart. 2026, 17:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Mart. 2026, 17:32 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

O investigație realizată de RISE Moldova arată că un teren public oferit gratuit pentru construcția unui centru folcloric „Lăutarii” a fost utilizat în final pentru ridicarea unui complex rezidențial, iar beneficiarii locuințelor nu au legătură cu domeniul artistic.

Potrivit investigației, în 2007 Guvernul a alocat gratuit aproape 30 de ari de teren Asociației cultural-artistice „Lăutarii”, organizație condusă de dirijorul și actualul deputat Nicolae Botgros. Terenul, situat în apropierea Gării Feroviare din Chișinău, urma să fie folosit pentru construirea unui Centru internațional folcloric care să includă o școală lăutărească, studio de înregistrări, cramă-muzeu și spații hoteliere.

În 2016, asociația a semnat un contract de societate civilă cu compania Estate Invest Company, controlată de familia fostului deputat Iurie Dîrda, pentru realizarea proiectului. Ulterior, conceptul inițial a fost modificat, iar pe lângă spațiile socio-culturale au apărut și blocuri locative.

În 2019, Guvernul condus atunci de Pavel Filip a modificat hotărârea din 2007 și a permis explicit construcția de „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. După această decizie, proiectul a primit autorizațiile necesare și a fost dezvoltat sub denumirea Estate Art Residence, complex format din mai multe blocuri de locuințe.

Investigația arată că una dintre clădirile proiectului, prezentată inițial drept „centru socio-cultural”, este în realitate un bloc locativ cu șase etaje, împărțit în 20 de apartamente și două spații comerciale. Imobilul, cu o suprafață de aproape 1.500 de metri pătrați, a revenit integral Asociației „Lăutarii”.

Asociația a obținut dreptul de proprietate asupra clădirii în 2019 și a început să vândă apartamentele înainte de finalizarea construcției. Majoritatea tranzacțiilor au avut loc într-o singură lună, în ianuarie 2021. La acel moment, valoarea estimată a imobilului depășea 1,2 milioane de euro, echivalentul a aproximativ 23 de milioane de lei.

Datele analizate de RISE Moldova arată că beneficiarii locuințelor nu au legătură cu orchestra „Lăutarii” sau cu domeniul artistic. Printre cumpărători se regăsesc contabili, militari, manageri sau directori de companii.

În plus, suma corespunzătoare valorii imobilelor nu apare integral în rapoartele financiare ale asociației depuse la Biroul Național de Statistică, deși în 2021 organizația a raportat venituri de peste 11 milioane de lei, mult peste anii precedenți.