Record absolut la exporturi, iar în fabrici bate vântul: Moldova vinde floarea-soarelui brut

Republica Moldova a înregistrat în sezonul agricol 2025–2026 o schimbare clară de structură a exporturilor agroindustriale, cu un accent tot mai mare pe exportul de materie primă, în detrimentul produselor procesate. Concluzia reiese dintr-o analiză realizată de economistul Iurie Rija, care examinează exporturile de floarea-soarelui în perioada iulie–ianuarie, pe mai multe sezoane.

Potrivit analizei, în sezonul curent volumul exportat de floarea-soarelui ca materie primă a atins un maxim istoric de 518.088 tone, în creștere puternică față de sezonul precedent și peste nivelurile tuturor anilor anteriori. Evoluția confirmă capacitatea Moldovei de a livra cantități mari pe piețele externe, însă scoate în evidență și dependența tot mai accentuată de exportul de semințe brute.

În paralel, exporturile de ulei de floarea-soarelui și șrot au înregistrat o revenire după colapsul sever din sezonul 2024–2025, dar rămân sub potențialul demonstrat în anii în care industria de procesare funcționa la capacitate normală. În perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, au fost exportate 65.777 tone de ulei și 55.365 tone de șrot, volume superioare celor din sezonul precedent, dar aproximativ la jumătate din nivelurile atinse în sezonul 2023–2024.

Analiza evidențiază și o modificare importantă a raportului dintre exportul de materie primă și cel de produse procesate. Dacă în sezonul precedent doar 6% din floarea-soarelui exportată părăsea țara sub formă procesată, iar 94% ca semințe brute, în sezonul 2025–2026 ponderea produselor procesate a urcat la 23%, în timp ce 77% din volum a fost exportat ca materie primă. Deși această evoluție indică o ușoară redresare a procesării interne, structura exporturilor rămâne dominată de semințe.

Din punct de vedere valoric, contrastul este și mai pronunțat. Veniturile obținute din exportul florii-soarelui ca materie primă au atins 5,78 miliarde lei în sezonul iulie 2025 – ianuarie 2026, un nou maxim istoric. În același timp, exporturile de ulei și șrot au generat circa 1,68 miliarde lei, în creștere față de sezonul precedent, când industria de procesare a adus doar 186 milioane lei, dar mult sub nivelurile din anii de vârf.

Pentru comparație, în sezonul iulie 2023 – ianuarie 2024, produsele procesate aduceau în economie peste 2,56 miliarde lei, iar în sezonul 2022–2023 chiar 3,4 miliarde lei, depășind atunci valoarea exporturilor de materie primă. În sezonul curent, raportul s-a inversat net în favoarea semințelor brute, ceea ce arată că valoarea adăugată este captată în mare parte în afara țării.

Cumulat, sub formă de floarea-soarelui ca materie primă, ulei și șrot, din Republica Moldova au fost exportate deja în sezonul curent aproximativ 670 de mii de tone de floarea-soarelui echivalent, un ritm considerat foarte accelerat. Estimările indică faptul că în stocuri ar mai rămâne circa 300 de mii de tone, volum care va continua să pună presiune atât pe deciziile de vânzare ale fermierilor, cât și pe capacitatea industriei de procesare de a absorbi materia primă rămasă.

În ansamblu, sezonul 2025–2026 consolidează poziția Republicii Moldova ca furnizor regional important de floarea-soarelui ca materie primă, dar readuce în prim-plan provocarea strategică majoră a sectorului: creșterea ponderii produselor procesate în exporturi, astfel încât o parte mai mare din valoarea adăugată generată de această cultură-cheie să rămână în economia națională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#flaorea soarelui #ulei #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Elon Musk visează la construirea unui „oraș sustenabil” pe Lună în mai puțin de zece ani, însă un nou studiu arată că principala piedică ar putea fi una foarte simplă: apa. Cercetătorii spun că rezervele lunare cunoscute nu ar putea susține pe termen lung o metropolă cu sute de mii sau milioane de locuitori.

Studiul, publicat în revista „Frontiers in Space Technologies”, analizează cât timp ar putea supraviețui diferite așezări umane folosind apa disponibilă la polii Lunii. Autorii, astrofizicienii Martin Elvis și Jonathan McDowell, au pornit chiar de la o estimare foarte generoasă – aproximativ un miliard de tone de apă.

Chiar și în acest scenariu optimist, un oraș cu un milion de locuitori ar epuiza rezervele în doar câțiva ani dacă apa nu ar fi reciclată. Cu un sistem extrem de eficient de reciclare, de aproximativ 98%, comparabil cu cel utilizat pe Stația Spațială Internațională, rezervele ar rezista puțin peste un secol.

Problema este că estimările actuale privind cantitatea de apă accesibilă pe Lună sunt de aproximativ 30 de ori mai mici decât ipoteza generoasă de un miliard de tone folosită în calculele cercetătorilor. În aceste condiții, chiar și un oraș mult mai mic și-ar putea epuiza apa într-un interval relativ scurt.

Elon Musk anunțase în februarie că SpaceX își îndreaptă într-o măsură mai mare atenția către Lună, susținând că un oraș lunar sustenabil ar putea fi realizat într-un interval mai mic de zece ani. Cercetătorii consideră însă că un scenariu realist pentru următoarele decenii ar fi mai degrabă o așezare de dimensiunea unui sat sau a unui oraș mic.

O comunitate de aproximativ 10.000 de persoane ar putea, în condiții favorabile, utiliza resursele de apă pentru sute sau chiar mii de ani, în timp ce o bază cu circa 1.000 de locuitori ar pune o presiune mult mai redusă asupra rezervelor lunare. CNN notează că autorii studiului consideră mai realistă apariția unui mic oraș lunar în aproximativ 30 de ani decât a unei metropole în următorul deceniu.

Apa ar fi necesară nu doar pentru băut și igienă, ci și pentru cultivarea alimentelor, producerea oxigenului și, prin separarea hidrogenului și oxigenului, obținerea combustibilului pentru rachete. Agricultura ar putea deveni unul dintre cei mai mari consumatori de apă într-o așezare lunară.

Există însă și o altă problemă: nimeni nu știe încă exact câtă apă poate fi extrasă în mod practic. O parte se află în cratere permanent umbrite de la polii Lunii, unde temperaturile extrem de scăzute permit păstrarea gheții timp de miliarde de ani. Aceste zone sunt însă foarte dificil de explorat și exploatat.

Cercetătorii avertizează și că apa lunară nu trebuie privită doar ca o resursă industrială. Depozitele de gheață acumulate timp de miliarde de ani pot conține informații importante despre evoluția Lunii, a Pământului și a mediului din Sistemul Solar.

Pe termen lung, una dintre soluții ar putea fi importarea apei din alte regiuni ale Sistemului Solar, inclusiv de pe asteroizi. Cu tehnologia actuală, însă, transportarea unor cantități suficient de mari pentru alimentarea unei populații numeroase rămâne extrem de dificilă.

Autorii studiului avertizează astfel că ambițiile privind marile orașe lunare trebuie temperate de limitele resurselor disponibile. Înaintea unei metropole cu un milion de oameni, scenariul mult mai realist pare să fie apariția unor baze și așezări cu câteva sute sau câteva mii de locuitori.

#Musk #oras #luna