Deficit bugetar presant, în Republica Moldova. Cum arată datele Ministerului Finanțelor

Veniturile totale ale bugetului de stat au atins suma de 15,6 miliarde de lei, în creștere cu doar 0,5% față de aceeași perioadă a anului anterior. Această creștere marginală a veniturilor vine în contextul unei situații economice dificile, arată datele Ministerului Finanțelor.

Veniturile de la fiscul moldovean s-au majorat cu 1,4%, ajungând la 7,6 miliarde de lei, în timp ce încasările de la Vamă au înregistrat o creștere de doar 0,2%, atingând 8,4 miliarde de lei. În ciuda eforturilor de a crește veniturile, aceste creșteri sunt insuficiente pentru a compensa cheltuielile bugetului de stat.

Cheltuielile bugetului de stat au fost de 17,8 miliarde de lei, în scădere cu 1,1% față de aceeași perioadă a anului anterior. Cu toate acestea, această reducere nu a fost suficientă pentru a echilibra bugetul, ceea ce a condus la un deficit de 2,2 miliarde de lei la finalul lunii martie 2024.

Sursele de finanțare a acestui deficit s-au format din surse interne în valoare de 4,2 miliarde de lei și surse externe în valoare de 8,0 milioane de lei, dar și din modificarea soldului mijloacelor bănești în sumă de (-1 975,6 milioane de lei).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #venit #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), cunoscut pentru orientarea sa de extremă dreaptă, intenționează să repună în funcțiune gazoductul rusesc „Nord Stream” dacă ajunge la guvernare. Declarația a fost făcută de candidata la funcția de cancelar a partidului, Alice Weidel, în cadrul unui congres federal, potrivit publicației Welt.

„Vom relua exploatarea gazoductului Nord Stream, puteți fi siguri de asta”, a afirmat Weidel. De asemenea, ea a promis că, sub conducerea sa, guvernul va demola toate turbinele eoliene, pe care le-a numit „rușinoase”, și va reactiva centralele nucleare. Germania a renunțat definitiv la energia nucleară în 2023.

Anterior, copreședintele AfD, Tino Chrupalla, a cerut, de asemenea, restabilirea funcționării „Nord Stream”. El a acuzat „oponenții independenței energetice a Germaniei” pentru distrugerea gazoductelor și a solicitat investigarea incidentului din 26 septembrie 2022, când explozii au avariat „Nord Stream 1” și o parte din „Nord Stream 2”.

Gazoductele au fost avariate în apele economice ale Suediei și Danemarcei, într-un incident care a generat multiple speculații. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat „anglo-saxonii” de organizarea sabotajului, afirmând că distrugerea infrastructurii energetice europene le-a fost favorabilă. În schimb, presa germană a vehiculat teoria implicării unor cetățeni ucraineni, sub coordonarea generalului Valeri Zalujnîi, la acel moment comandantul forțelor armate ale Ucrainei.

În urma exploziei, „Nord Stream 1” a fost complet distrus, iar din „Nord Stream 2” a rămas intactă doar una dintre cele două conducte. La momentul incidentului, ambele gazoducte erau nefuncționale: unul era în mentenanță, iar celălalt nu fusese activat din cauza tensiunilor politice generate de recunoașterea de către Kremlin a așa-ziselor republici Donețk și Lugansk.

Alegerile parlamentare anticipate din Germania vor avea loc pe 23 februarie 2025. Principalii rivali ai lui Alice Weidel sunt actualul cancelar Olaf Scholz (SPD), liderul Uniunii Creștin-Democrate, Friedrich Merz, și vicecancelarul Robert Habeck (Alianța 90/Verzii). Potrivit sondajelor, CDU este în frunte cu 30% din intențiile de vot, urmată de AfD cu 20%, în timp ce SPD are doar 17%.

Fondată în 2013, AfD este o formațiune populistă de dreapta, cunoscută pentru pozițiile sale împotriva migrației, critici la adresa Uniunii Europene și susținerea unor relații economice și politice mai apropiate cu Rusia. Membri ai partidului au vizitat Crimeea ocupată în 2018, sfidând sancțiunile UE. Investigații realizate de The Insider și Spiegel au dezvăluit că reprezentanți AfD au coordonat acțiuni politice cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB).