Zece ani de la frauda bancară! Procuratura a asigurat 55% din miliardul furat! Munteanu: Banii, transformați în bunuri

La zece ani de la scandalul de fraudă bancară din Republica Moldova, procurorul general interimar, Ion Munteanu, a dezvăluit că instituția pe care o conduce a reușit să asigure 55,5% din suma totală a fraudei, care a implicat cele trei bănci aflate în proces de lichidare: BEM, Banca Socială și Unibank.

Într-o apariție la emisiunea „În Profunzime”, Munteanu a declarat că bunurile asigurate reprezintă o proporție semnificativă din suma dispărută și că procurorii lucrează îndeaproape cu executorii judecătorești pentru recuperarea acestora. Cu toate acestea, o parte din bunuri se află în afara țării, ceea ce complică procesul de recuperare.

„Acum încercăm să operăm modificări la legislație și să asigurăm o mai bună cooperare cu statele unde se găsesc aceste bunuri, pentru a urmări și a recupera bunurile rezultate din frauda bancară”, a explicat Munteanu.

Procurorul general interimar s-a arătat optimist în privința recuperării banilor și a subliniat că există o cooperare bună cu autoritățile din Uniunea Europeană.

„Vom fi nevoiți să urmărim până la ultimul bănuț. Trebuie să ne revizuim planurile de identificare a bunurilor rezultate din frauda bancară. Este clar că nu vom reuși să identificăm acei bani rezultați din frauda bancară, însă noi vom reuși să identificăm investițiile din acești bani, bunuri din acești bani”, a adăugat el.

În ciuda provocărilor, autoritățile moldovenești sunt hotărâte să continue eforturile de recuperare a fondurilor și să aducă vinovații în fața justiției pentru această fraudă masivă care a zguduit economia țării acum un deceniu.

Până în prezent, nu a fost recuperat niciun leu din frauda bancara. Din rambursarea creditelor și vânzarea activelor – 2,7 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.