Elveţia anunţă o scădere semnificativă a activelor ruseşti îngheţate

Valoarea activelor ruseşti îngheţate de Elveţia era de 5,8 miliarde de franci (6,36 miliarde de dolari) la finele lui 2023, a anunţat marţi Guvernul elveţian, comparativ cu 7,5 miliarde de franci la sfârşitului anului anterior, o scădere semnificativă ce ar putea creşte presiunile internaţionale ca Elveţia să facă mai mult pentru a sancţiona Moscova, transmite Reuters.

Principalul motiv pentru acest declin este scăderea valorii acţiunilor şi a altor active financiare care au fost blocate, a informat Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO), entitatea ce supervizează sancţiunile impuse Rusiei.

Cu toate acestea, declinul valorii activelor ruseşti îngheţate în Elveţia este posibil să declanşeze critici din străinătate că autorităţile de la Berna nu fac suficient de mult pentru a impune sancţiunile concepute să pedepsească Moscova pentru invadarea Ucrainei. Chiar dacă Elveţia şi-a intensificat eforturile pentru pedepsirea companiilor şi indivizilor care o folosesc pentru a ocoli sancţiunile, alte ţări vor ca aceasta să facă mai mult.

Banii îngheţaţi sunt doar o mică parte din activele ruseşti în valoare de 150 de miliarde de franci pe care Asociaţia Bancherilor din Elveţia estima în 2022 că sunt păstraţi în băncile elveţiene.

SECO a mai informat marţi că numărul ruşilor ale căror fonduri sunt blocate în Elveţia se ridică în prezent la 1.703, iar cel al companiilor şi organizaţiilor sancţionate este de 421.

Până acum, Elveţia a adoptat toate sancţiunile destinate să împiedice Rusia să achiziţioneze bunuri şi tehnologie pentru armata rusească, dar autorităţile de la Berna urmează un drum propriu.

Săptămâna trecută, Camera Inferioară a Parlamentului federal a refuzat să se alăture unui grup operativ internaţional pentru punerea în aplicare a sancţiunilor economice împotriva Rusiei, grup care include SUA, Australia, Canada, Comisia Europeană, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Marea Britanie. Anterior, recomandarea Guvernului federal a fost aceea ca Elveţia să nu se alăture acestui grup, susţinând că aceasta cooperează deja cu ţările participante iar rămânerea pe dinafară ar fi benefică pentru summitul global pentru pace în Ucraina, ce va avea loc în perioada 15 – 16 iunie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#active #Elveția #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.