Demiterile votate de Guvernul Gavrilița la ședința de astăzi. Totodată, au fost numiți în funcție 10 specialiști

09 Aug. 2021, 17:33
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
09 Aug. 2021, 17:33 // Actual //  MD Bani

Astăzi, 9 august curent, a avut loc prima ședință a Guvernului Gavrilița. Astfel, în cadrul ședinței, au avut loc mai multe demisii, dar și numiri în funcții.

Cabinetul de miniștri a votat, în ședința de astăzi mai mulți secretari de stat și șefi ai unor agenții de stat.

Astfel, membrii Guvernului au votat pentru demisia Gabrielei Cuneva din funcția de secretar de stat la Ministerul Finanțelor, dar și a Iulianei Drăgălin, Mihail Lupașcu, Marianei Botezatu, din funcția de secretari de stat la Ministerul Economiei și Infrastructurii.

La Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene au fost eliberați din funcție secretarii de stat Cujbă Daniela, Dumitru Socolan și Gheorghe Leucă, iar la Ministerul Justiției – Tatiana Tverdun și Alexandru Pleșca.

Demisii au avut loc și Ministerul Afacerilor Interne, unde au fost eliberați din funcție patru secretari de stat: Mariana Grama, Cornel Lebedinschi, Gheorghe Bălan și Sergiu Golovaci, iar la Ministerul Apărării – Aurel Fondos și Vladimir Iliev. Tot în ședința de astăzi au fost eliberați din funcția de secretari de stat la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului Tatiana Nistorică, Mihai Machidon și Ghenadie Iurco.

De asemenea, Guvernul a votat și demisia lui Ivan Gheorghiu și Natalia Grîu din funcția de secretari al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, dar și demisia Tatianei Zatîc și a lui Denis Cernelea, din funcția de secretari de stat la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Cabinetul de miniștri a votat și pentru rechemarea lui Vladimir Golovatiuc din funcția de ambasador în Federația Rusă.

Anatol Ghilaș a fost eliberat din funcția de director general al Agenției Relații Funciare și Cadastru și Elena Beleaeva din funcția de director general al Agenției Relații Interetnice și a lui Ghenadie Țepordei, din funcția de director general al Agenției Proprietății Publice, Viorel Iustin, din funcția de director general al Agenției pentru proprietatea Intelectuală. Tot astăzi Valentina Buliga a fost eliberată din funcția de director general al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.

În același timp, în cadrul ședinței de astăzi a Guvernului a fost aprobată numirea în funcția a următorilor specialiști:

  • Veaceslav Dobândă, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene;
  • Veronica Mihailov-Moraru, secretar de stat la Ministerului Justiției;
  • Sergiu Diaconu, în funcția de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne;
  • Rosian Vasiloi, în funcia de șef al Inspectoratului al Poliției de Frontieră;
  • Valeriu Mija, în funcția de secretar de stat la Ministerul Apărării;
  • Sergiu Plop, secretar de stat la Ministerul Apărării;
  • Sergiu Gherciu, în funcția de secretar de stat la Ministerul Mediului;
  • Rodica Iordanov, în funcția de secretar de stat la Ministerul Mediului ;
  • Zinaida Bezverhnîi, în funcția de secretar de stat la Ministerul Sănătății;
  • Svetlana Nicolaescu, în funcția de secretar de Stat la Ministerul Sănătății.

16 Nov. 2026, 13:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 13:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova au coborât la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii șase ani, în condițiile în care fermierii amână recoltarea din cauza umidității ridicate a boabelor și a costurilor mari de uscare. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada iulie–octombrie 2026, Moldova a exportat doar 29.943 de tone de porumb, cu 4,6% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Volumul este de peste două ori și jumătate mai mic decât în sezoanele 2022 și 2023, când exporturile depășeau 79.000 de tone. Un rezultat mai slab decât cel actual a fost înregistrat doar în 2024, când livrările au însumat 26.026 de tone.

Deși cantitățile exportate s-au redus, prețul mediu a crescut cu 4,3%, până la 4,40 lei pentru un kilogram, fiind cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Valoarea totală a exporturilor a constituit 131,7 milioane de lei, aproape identică cu cea din perioada similară a anului trecut, de 132,5 milioane de lei.

Cea mai îngrijorătoare evoluție a fost înregistrată în octombrie, lună în care, în mod obișnuit, exporturile accelerează odată cu apariția noii recolte. În acest an, însă, Moldova a livrat peste hotare doar 1.726 de tone de porumb, cel mai mic volum pentru luna octombrie din întreaga perioadă analizată. Spre comparație, în octombrie 2021 au fost exportate aproape 50.000 de tone, iar în octombrie 2023 – peste 53.000 de tone.

Potrivit lui Iurie Rija, explicația se află chiar pe câmpurile agricultorilor. Porumbul are în prezent o umiditate de 18–20%, iar uscarea artificială la acest nivel presupune costuri care nu sunt rentabile pentru producători.

Din acest motiv, o bună parte din recolta de porumb rămâne nerecoltată, agricultorii preferând să aștepte venirea gerurilor, când boabele vor pierde natural din umiditate. La această problemă se adaugă și insuficiența spațiilor de depozitare, care îi determină pe fermieri să amâne lucrările de recoltare.

Datele analizate arată că aproape 72% din exporturile perioadei, respectiv 21.510 tone, au fost realizate în luna iulie, în principal din stocurile recoltei precedente. Ulterior, livrările s-au redus drastic: 3.434 de tone în august, 3.273 de tone în septembrie și numai 1.726 de tone în octombrie.

Cu toate acestea, economistul anticipează o posibilă revenire a exporturilor în lunile următoare. Potrivit lui Rija, recolta actuală se anunță mai bună decât cele din precedentele două sezoane, iar odată cu accelerarea recoltării, cantitățile livrate peste hotare ar urma să crească în timpul iernii.

În ceea ce privește exportatorii, piața este dominată de trei companii care au realizat împreună 58,3% din livrări. OROM-IMEXPO a exportat 6.208 tone, echivalentul a 20,7% din total, urmată de ANCOM-AGRO, cu 6.105 tone, și RUSAGRO-PRIM, cu 5.154 de tone. În clasament urmează ANVAR-COM, cu 4.080 de tone, și AVVATERRA-SM, cu 3.514 tone.

O particularitate a exporturilor de porumb este orientarea acestora spre piețele din afara Uniunii Europene. Principala destinație a fost Libanul, care a cumpărat 12.519 tone, reprezentând 41,8% din totalul exporturilor, la un preț mediu de 4,44 lei/kg.

Pe următoarele poziții s-au clasat Ucraina, cu 4.172 tone, Turcia, cu 3.995 tone, Grecia, cu 3.126 tone, și Cipru, cu 2.980 tone.