Deputat: „Poșta Moldovei ar putea repeta soarta CFM”, după un protest al angajaților. Reacția întreprinderii

După protestul de astăzi a mai multor angajați ai Poștei Moldovei de la Bălți, care au solicitat demisia directorului general al întreprinderii, deputatul Platformei DA, Alexandr Slusari, susține că, această instituție de stat ar urma să aibă soarta Căii Ferate din Moldova.

„Haosul guvernamental se aprofundează. După Întreprinderea de Stat Calea Ferată, după cum se vede, îi vine rândul și altei întreprinderii strategice de stat – Poșta Moldovei. Platforma DA a reacționat rapid la protestul de azi la Bălți și cere audieri publice în cadrul Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe privind situația în cadrul acestei entități. Așteptăm explicații de la conducerea întreprinderii, reprezentanții colectivului și de la Agenția Proprietății Publice”, a anunțat Slusari.

Realitatea.md precizează că, mai mulți angajați ai Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei” ai Centrului de poștă Bălți, Glodeni și Fălești au protestat și au cerut demisia directorului general interimar, Vitalie Zaharia. Angajații sunt nemulțumiți de un ordin al administrației, emis la începutul acestei luni, care ar putea lăsa sute de oameni fără locuri de muncă sau cu salarii mizere.

Reacția Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”

Cu referire la reducerea și optimizarea programului de activitate a oficiilor poștale, Î.S. „Poșta Moldovei” afirmă că, în conformitate cu Planul de măsuri în vederea redresării situației economico-financiare a întreprinderii pentru anul 2021, care prevede acțiunile de optimizare și reorganizare a proceselor tehnologice, măsurile de eficientizare și reducerea cheltuielilor și identificarea surselor alternative pentru acoperirea cheltuielilor, a fost luată decizia de a ajusta graficul de transportare a rutelor naționale privind schimbul de poștă dintre Centrul de prelucrare și transportare poștă și sucursalele întreprinderii, cu asigurarea respectării standardelor de calitate privind prestarea serviciului poștal universal.

În baza propunerilor colectivului întreprinderii, această decizie a fost luată reieșind din constatările Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, care prevede agravarea alarmantă a situației epidemiologice pe întreg teritoriul tarii, în mod special, creșterea numărului de persoane infectate la nivel național, precum și creșterea zilnică a numărului de cazuri noi confirmate.

Astfel, a fost redus numărul rutelor naționale privind schimbul poștal dintre Centrul de prelucrare și transportare poștă și sucursalele întreprinderii, cu asigurarea respectării standardelor de calitate privind prestarea serviciului poștal universal.

„Ținem să menționăm că optimizarea proceselor operaționale în cadrul oficiilor poștale este o decizie temporară dar și rațională, întrucât situația actuală impune luarea unor măsuri suplimentare în vederea reducerii numărului de infectări cu COVID-19 și în vederea protejării sporite a sănătății angajaților. Această decizie, cât și planul de măsuri menționat supra este susținut în totalitate de către Comitetul Sindical al instituției, care dezaprobă ieșirile și acuzațiile abuzive și denigratoare ale unor angajați ghidați de unele persoane care încearcă să destabilizeze situația și să submineze activitatea întreprinderii”, se precizează în reacția Î.S. „Poșta Moldovei”.

Totodată, întreprinderea afirmă că și în anul 2020 am avut o situație similară, când oficiile poștale au activat chiar și 3 zile pe săptămână, din cauza restricțiilor de COVID-19.

„Totodată, este important să menționăm că în urma acestei decizii nu vor avea loc demisionări așa cum s-a vehiculat în presă”, precizează „Poșta Moldovei”.

#Posta Moldovei #angajati #calea ferata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.