Deputat: „Poșta Moldovei ar putea repeta soarta CFM”, după un protest al angajaților. Reacția întreprinderii

După protestul de astăzi a mai multor angajați ai Poștei Moldovei de la Bălți, care au solicitat demisia directorului general al întreprinderii, deputatul Platformei DA, Alexandr Slusari, susține că, această instituție de stat ar urma să aibă soarta Căii Ferate din Moldova.

„Haosul guvernamental se aprofundează. După Întreprinderea de Stat Calea Ferată, după cum se vede, îi vine rândul și altei întreprinderii strategice de stat – Poșta Moldovei. Platforma DA a reacționat rapid la protestul de azi la Bălți și cere audieri publice în cadrul Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe privind situația în cadrul acestei entități. Așteptăm explicații de la conducerea întreprinderii, reprezentanții colectivului și de la Agenția Proprietății Publice”, a anunțat Slusari.

Realitatea.md precizează că, mai mulți angajați ai Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei” ai Centrului de poștă Bălți, Glodeni și Fălești au protestat și au cerut demisia directorului general interimar, Vitalie Zaharia. Angajații sunt nemulțumiți de un ordin al administrației, emis la începutul acestei luni, care ar putea lăsa sute de oameni fără locuri de muncă sau cu salarii mizere.

Reacția Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”

Cu referire la reducerea și optimizarea programului de activitate a oficiilor poștale, Î.S. „Poșta Moldovei” afirmă că, în conformitate cu Planul de măsuri în vederea redresării situației economico-financiare a întreprinderii pentru anul 2021, care prevede acțiunile de optimizare și reorganizare a proceselor tehnologice, măsurile de eficientizare și reducerea cheltuielilor și identificarea surselor alternative pentru acoperirea cheltuielilor, a fost luată decizia de a ajusta graficul de transportare a rutelor naționale privind schimbul de poștă dintre Centrul de prelucrare și transportare poștă și sucursalele întreprinderii, cu asigurarea respectării standardelor de calitate privind prestarea serviciului poștal universal.

În baza propunerilor colectivului întreprinderii, această decizie a fost luată reieșind din constatările Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, care prevede agravarea alarmantă a situației epidemiologice pe întreg teritoriul tarii, în mod special, creșterea numărului de persoane infectate la nivel național, precum și creșterea zilnică a numărului de cazuri noi confirmate.

Astfel, a fost redus numărul rutelor naționale privind schimbul poștal dintre Centrul de prelucrare și transportare poștă și sucursalele întreprinderii, cu asigurarea respectării standardelor de calitate privind prestarea serviciului poștal universal.

„Ținem să menționăm că optimizarea proceselor operaționale în cadrul oficiilor poștale este o decizie temporară dar și rațională, întrucât situația actuală impune luarea unor măsuri suplimentare în vederea reducerii numărului de infectări cu COVID-19 și în vederea protejării sporite a sănătății angajaților. Această decizie, cât și planul de măsuri menționat supra este susținut în totalitate de către Comitetul Sindical al instituției, care dezaprobă ieșirile și acuzațiile abuzive și denigratoare ale unor angajați ghidați de unele persoane care încearcă să destabilizeze situația și să submineze activitatea întreprinderii”, se precizează în reacția Î.S. „Poșta Moldovei”.

Totodată, întreprinderea afirmă că și în anul 2020 am avut o situație similară, când oficiile poștale au activat chiar și 3 zile pe săptămână, din cauza restricțiilor de COVID-19.

„Totodată, este important să menționăm că în urma acestei decizii nu vor avea loc demisionări așa cum s-a vehiculat în presă”, precizează „Poșta Moldovei”.

#Posta Moldovei #angajati #calea ferata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tunel feroviar uriaș urmează să fie săpat prin Munții Alpi pentru a lega direct Franța și Italia, proiectul fiind considerat cel mai ambițios de acest tip din Europa. Viitorul tunel, cu o lungime de 57,5 kilometri, va conecta orașele Lyon și Torino și va deveni, la finalizare, cel mai lung tunel feroviar din lume, depășind Tunelul Gotthard din Elveția.

Construcția face parte din proiectul liniei feroviare de mare viteză Torino–Lyon și are drept scop reducerea semnificativă a timpului de călătorie dintre cele două orașe. În prezent, drumul cu trenul durează aproape patru ore și presupune traversarea pasului Mont Cenis, la altitudini de circa 1.300 de metri, unde sunt necesare mai multe locomotive pentru a tracta garniturile prin tunelul Fréjus, considerat depășit din punct de vedere al standardelor de siguranță. Noul tunel va permite trenurilor să circule direct prin masivul montan, reducând durata călătoriei cu aproximativ două ore.

Cunoscut sub denumirea de Tunelul de bază Mont d’Ambin, acesta va avea puncte de acces în Valea Susei, în regiunea Piemont, și în Maurienne, în Savoia. Proiectul va facilita și transportul de marfă, permițând trenurilor să transporte încărcături mai grele și să circule cu o viteză medie de aproximativ 100 km/h între cele două țări.

Autoritățile estimează că noua infrastructură va contribui la reducerea poluării, prin scăderea traficului aerian și rutier, în special a transportului de mărfuri realizat cu camioane. Trenul ar urma să devină principala opțiune pentru deplasările dintre Franța și Italia pe acest coridor.

Lucrările sunt extrem de complexe, întrucât tunelul va avea, în cea mai adâncă secțiune, peste 2.200 de metri de munte deasupra sa. Potrivit coordonatorilor proiectului, traseul traversează nu mai puțin de 14 tipuri diferite de teren, de la sol afânat pe partea franceză până la formațiuni de roci variate pe teritoriul Italiei.

Costul total al liniei feroviare de mare viteză Torino–Lyon, cu o lungime de aproximativ 270 de kilometri, este estimat la 25 de miliarde de euro, tunelul de sub Alpi reprezentând cea mai mare parte a investiției. Franța și Italia au ajuns la un acord pentru realizarea proiectului în 2016, iar în prezent toate tunelurile de acces sunt finalizate. Tunelul internațional, considerat cea mai dificilă etapă, este în construcție, iar finalizarea sa este preconizată pentru anul 2033.