Deputat: „Poșta Moldovei ar putea repeta soarta CFM”, după un protest al angajaților. Reacția întreprinderii

După protestul de astăzi a mai multor angajați ai Poștei Moldovei de la Bălți, care au solicitat demisia directorului general al întreprinderii, deputatul Platformei DA, Alexandr Slusari, susține că, această instituție de stat ar urma să aibă soarta Căii Ferate din Moldova.

„Haosul guvernamental se aprofundează. După Întreprinderea de Stat Calea Ferată, după cum se vede, îi vine rândul și altei întreprinderii strategice de stat – Poșta Moldovei. Platforma DA a reacționat rapid la protestul de azi la Bălți și cere audieri publice în cadrul Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe privind situația în cadrul acestei entități. Așteptăm explicații de la conducerea întreprinderii, reprezentanții colectivului și de la Agenția Proprietății Publice”, a anunțat Slusari.

Realitatea.md precizează că, mai mulți angajați ai Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei” ai Centrului de poștă Bălți, Glodeni și Fălești au protestat și au cerut demisia directorului general interimar, Vitalie Zaharia. Angajații sunt nemulțumiți de un ordin al administrației, emis la începutul acestei luni, care ar putea lăsa sute de oameni fără locuri de muncă sau cu salarii mizere.

Reacția Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”

Cu referire la reducerea și optimizarea programului de activitate a oficiilor poștale, Î.S. „Poșta Moldovei” afirmă că, în conformitate cu Planul de măsuri în vederea redresării situației economico-financiare a întreprinderii pentru anul 2021, care prevede acțiunile de optimizare și reorganizare a proceselor tehnologice, măsurile de eficientizare și reducerea cheltuielilor și identificarea surselor alternative pentru acoperirea cheltuielilor, a fost luată decizia de a ajusta graficul de transportare a rutelor naționale privind schimbul de poștă dintre Centrul de prelucrare și transportare poștă și sucursalele întreprinderii, cu asigurarea respectării standardelor de calitate privind prestarea serviciului poștal universal.

În baza propunerilor colectivului întreprinderii, această decizie a fost luată reieșind din constatările Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, care prevede agravarea alarmantă a situației epidemiologice pe întreg teritoriul tarii, în mod special, creșterea numărului de persoane infectate la nivel național, precum și creșterea zilnică a numărului de cazuri noi confirmate.

Astfel, a fost redus numărul rutelor naționale privind schimbul poștal dintre Centrul de prelucrare și transportare poștă și sucursalele întreprinderii, cu asigurarea respectării standardelor de calitate privind prestarea serviciului poștal universal.

„Ținem să menționăm că optimizarea proceselor operaționale în cadrul oficiilor poștale este o decizie temporară dar și rațională, întrucât situația actuală impune luarea unor măsuri suplimentare în vederea reducerii numărului de infectări cu COVID-19 și în vederea protejării sporite a sănătății angajaților. Această decizie, cât și planul de măsuri menționat supra este susținut în totalitate de către Comitetul Sindical al instituției, care dezaprobă ieșirile și acuzațiile abuzive și denigratoare ale unor angajați ghidați de unele persoane care încearcă să destabilizeze situația și să submineze activitatea întreprinderii”, se precizează în reacția Î.S. „Poșta Moldovei”.

Totodată, întreprinderea afirmă că și în anul 2020 am avut o situație similară, când oficiile poștale au activat chiar și 3 zile pe săptămână, din cauza restricțiilor de COVID-19.

„Totodată, este important să menționăm că în urma acestei decizii nu vor avea loc demisionări așa cum s-a vehiculat în presă”, precizează „Poșta Moldovei”.

#Posta Moldovei #angajati #calea ferata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă brută a Republicii Moldova a ajuns la 11,6 miliarde de dolari SUA la finele trimestrului III 2025 și a înregistrat o majorare de 12,4% față de începutul anului, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei în raportul privind Balanța de plăți

Majorarea, echivalentă cu 1,28 miliarde USD, a fost determinată atât de creșterea datoriei externe private, cu 725,6 milioane USD, cât și de avansul datoriei externe publice, cu 552,8 milioane USD. În consecință, raportul dintre datoria externă și Produsul Intern Brut s-a majorat cu 2,2 puncte procentuale, până la 58,9% din PIB.

Potrivit BNM, datoria externă pe termen lung continuă să dețină cea mai mare pondere în total, respectiv 73,9%, chiar dacă aceasta a crescut într-un ritm mai lent, de 9,6%, comparativ cu finele anului 2024. În același timp, datoria externă pe termen scurt a înregistrat un avans mult mai rapid, de 21,1%, ajungând să reprezinte 26,1% din totalul datoriei externe brute

La nivel structural, datoria externă publică a atins 4,87 miliarde USD, ceea ce reprezintă 42% din totalul datoriei externe, în ușoară creștere față de sfârșitul anului trecut. Aproape întreaga datorie publică externă este pe termen lung și constă, în principal, din împrumuturi și alocări de Drepturi Speciale de Tragere.

În pofida creșterii accelerate a datoriei, BNM subliniază că finanțarea externă rămâne relativ avantajoasă, costurile fiind menținute la niveluri reduse. Rata medie trimestrială implicită a dobânzii la datoria externă sub formă de împrumuturi și alocări de DST a coborât la 0,5%, un nivel considerat istoric scăzut.

Totodată, datele arată o diminuare de aproape trei ori a ratei de reînnoire a finanțării, ceea ce indică o reducere a atragerii de noi împrumuturi și o creștere a efortului de deservire a datoriei existente. În acest context, scadența medie implicită a datoriei externe pe termen lung a fost estimată la 7,3 ani, în ipoteza menținerii nivelului actual al rambursărilor.

Principalii creditori externi ai statului rămân Fondul Monetar Internațional și Grupul Băncii Mondiale, urmați de Comisia Europeană, Banca Europeană pentru Investiții și BERD, ceea ce confirmă dependența finanțării publice de instituțiile financiare internaționale.