Deputat: „Poșta Moldovei ar putea repeta soarta CFM”, după un protest al angajaților. Reacția întreprinderii

După protestul de astăzi a mai multor angajați ai Poștei Moldovei de la Bălți, care au solicitat demisia directorului general al întreprinderii, deputatul Platformei DA, Alexandr Slusari, susține că, această instituție de stat ar urma să aibă soarta Căii Ferate din Moldova.

„Haosul guvernamental se aprofundează. După Întreprinderea de Stat Calea Ferată, după cum se vede, îi vine rândul și altei întreprinderii strategice de stat – Poșta Moldovei. Platforma DA a reacționat rapid la protestul de azi la Bălți și cere audieri publice în cadrul Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe privind situația în cadrul acestei entități. Așteptăm explicații de la conducerea întreprinderii, reprezentanții colectivului și de la Agenția Proprietății Publice”, a anunțat Slusari.

Realitatea.md precizează că, mai mulți angajați ai Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei” ai Centrului de poștă Bălți, Glodeni și Fălești au protestat și au cerut demisia directorului general interimar, Vitalie Zaharia. Angajații sunt nemulțumiți de un ordin al administrației, emis la începutul acestei luni, care ar putea lăsa sute de oameni fără locuri de muncă sau cu salarii mizere.

Reacția Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”

Cu referire la reducerea și optimizarea programului de activitate a oficiilor poștale, Î.S. „Poșta Moldovei” afirmă că, în conformitate cu Planul de măsuri în vederea redresării situației economico-financiare a întreprinderii pentru anul 2021, care prevede acțiunile de optimizare și reorganizare a proceselor tehnologice, măsurile de eficientizare și reducerea cheltuielilor și identificarea surselor alternative pentru acoperirea cheltuielilor, a fost luată decizia de a ajusta graficul de transportare a rutelor naționale privind schimbul de poștă dintre Centrul de prelucrare și transportare poștă și sucursalele întreprinderii, cu asigurarea respectării standardelor de calitate privind prestarea serviciului poștal universal.

În baza propunerilor colectivului întreprinderii, această decizie a fost luată reieșind din constatările Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, care prevede agravarea alarmantă a situației epidemiologice pe întreg teritoriul tarii, în mod special, creșterea numărului de persoane infectate la nivel național, precum și creșterea zilnică a numărului de cazuri noi confirmate.

Astfel, a fost redus numărul rutelor naționale privind schimbul poștal dintre Centrul de prelucrare și transportare poștă și sucursalele întreprinderii, cu asigurarea respectării standardelor de calitate privind prestarea serviciului poștal universal.

„Ținem să menționăm că optimizarea proceselor operaționale în cadrul oficiilor poștale este o decizie temporară dar și rațională, întrucât situația actuală impune luarea unor măsuri suplimentare în vederea reducerii numărului de infectări cu COVID-19 și în vederea protejării sporite a sănătății angajaților. Această decizie, cât și planul de măsuri menționat supra este susținut în totalitate de către Comitetul Sindical al instituției, care dezaprobă ieșirile și acuzațiile abuzive și denigratoare ale unor angajați ghidați de unele persoane care încearcă să destabilizeze situația și să submineze activitatea întreprinderii”, se precizează în reacția Î.S. „Poșta Moldovei”.

Totodată, întreprinderea afirmă că și în anul 2020 am avut o situație similară, când oficiile poștale au activat chiar și 3 zile pe săptămână, din cauza restricțiilor de COVID-19.

„Totodată, este important să menționăm că în urma acestei decizii nu vor avea loc demisionări așa cum s-a vehiculat în presă”, precizează „Poșta Moldovei”.

#Posta Moldovei #angajati #calea ferata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 142 de mii de persoane care aveau obligația legală să-și procure polița medicală nu au făcut-o în 2025, iar fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au ratat încasări estimate la circa 187,3 milioane de lei. Datele apar în raportul Curții de Conturi privind gestionarea sistemului medical.

Potrivit auditorilor, printre cei care nu și-au cumpărat polița predomină proprietarii de terenuri agricole – peste 136 de mii de persoane. În medie, pentru fiecare persoană neasigurată care trebuia să achite polița reveneau aproximativ 1 315 lei neîncasați la bugetul medical.

Totodată, alte peste 1,62 milioane de persoane figurează ca fiind plecate peste hotare mai mult de 183 de zile pe an și, prin urmare, nu sunt obligate să procure polița medicală. Curtea de Conturi atrage însă atenția că autoritățile nu dețin date exacte privind perioadele reale de aflare în țară sau peste hotare ale acestor persoane.

Auditul mai arată că 69 de prestatori de servicii medicale au semnat contracte cu CNAM fără să aibă certificate de acreditare valabile, pentru servicii estimate la peste 2 miliarde de lei. Unele instituții au activat sute de zile fără acreditare. De exemplu, Centrul de Sănătate Cucuruzeni a funcționat 350 de zile fără certificat valabil.

Probleme au fost depistate și în domeniul fertilizării in vitro. Curtea de Conturi a constatat că servicii în valoare de 1,2 milioane de lei au fost achitate unor clinici care nu aveau autorizațiile necesare pentru acest tip de activitate.

Raportul arată că veniturile fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală au constituit anul trecut 17,493 miliarde de lei, cu 1,56 miliarde mai mult decât în 2024. Cheltuielile au ajuns la 17,396 miliarde de lei, iar sistemul a încheiat anul cu un excedent de 96,7 milioane de lei.

Salariații au rămas principala sursă de finanțare a sistemului medical. Cei peste 758 de mii de angajați au contribuit cu 9,49 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 54,3% din veniturile FAOAM. În medie, contribuția anuală per angajat a fost de 12 513 lei.

În paralel, statul a achitat 7,17 miliarde de lei pentru asigurarea medicală a peste 1,57 milioane de persoane neangajate – copii, pensionari și persoane cu dizabilități. Potrivit auditului, aceste categorii au beneficiat însă de servicii medicale în valoare de 9,06 miliarde de lei, cu aproape 1,9 miliarde mai mult decât contribuțiile achitate de Guvern. În medie, pentru fiecare persoană asigurată de stat au revenit servicii medicale de aproximativ 4 566 de lei anual.