Deputat: „Poșta Moldovei ar putea repeta soarta CFM”, după un protest al angajaților. Reacția întreprinderii

După protestul de astăzi a mai multor angajați ai Poștei Moldovei de la Bălți, care au solicitat demisia directorului general al întreprinderii, deputatul Platformei DA, Alexandr Slusari, susține că, această instituție de stat ar urma să aibă soarta Căii Ferate din Moldova.

„Haosul guvernamental se aprofundează. După Întreprinderea de Stat Calea Ferată, după cum se vede, îi vine rândul și altei întreprinderii strategice de stat – Poșta Moldovei. Platforma DA a reacționat rapid la protestul de azi la Bălți și cere audieri publice în cadrul Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe privind situația în cadrul acestei entități. Așteptăm explicații de la conducerea întreprinderii, reprezentanții colectivului și de la Agenția Proprietății Publice”, a anunțat Slusari.

Realitatea.md precizează că, mai mulți angajați ai Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei” ai Centrului de poștă Bălți, Glodeni și Fălești au protestat și au cerut demisia directorului general interimar, Vitalie Zaharia. Angajații sunt nemulțumiți de un ordin al administrației, emis la începutul acestei luni, care ar putea lăsa sute de oameni fără locuri de muncă sau cu salarii mizere.

Reacția Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”

Cu referire la reducerea și optimizarea programului de activitate a oficiilor poștale, Î.S. „Poșta Moldovei” afirmă că, în conformitate cu Planul de măsuri în vederea redresării situației economico-financiare a întreprinderii pentru anul 2021, care prevede acțiunile de optimizare și reorganizare a proceselor tehnologice, măsurile de eficientizare și reducerea cheltuielilor și identificarea surselor alternative pentru acoperirea cheltuielilor, a fost luată decizia de a ajusta graficul de transportare a rutelor naționale privind schimbul de poștă dintre Centrul de prelucrare și transportare poștă și sucursalele întreprinderii, cu asigurarea respectării standardelor de calitate privind prestarea serviciului poștal universal.

În baza propunerilor colectivului întreprinderii, această decizie a fost luată reieșind din constatările Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, care prevede agravarea alarmantă a situației epidemiologice pe întreg teritoriul tarii, în mod special, creșterea numărului de persoane infectate la nivel național, precum și creșterea zilnică a numărului de cazuri noi confirmate.

Astfel, a fost redus numărul rutelor naționale privind schimbul poștal dintre Centrul de prelucrare și transportare poștă și sucursalele întreprinderii, cu asigurarea respectării standardelor de calitate privind prestarea serviciului poștal universal.

„Ținem să menționăm că optimizarea proceselor operaționale în cadrul oficiilor poștale este o decizie temporară dar și rațională, întrucât situația actuală impune luarea unor măsuri suplimentare în vederea reducerii numărului de infectări cu COVID-19 și în vederea protejării sporite a sănătății angajaților. Această decizie, cât și planul de măsuri menționat supra este susținut în totalitate de către Comitetul Sindical al instituției, care dezaprobă ieșirile și acuzațiile abuzive și denigratoare ale unor angajați ghidați de unele persoane care încearcă să destabilizeze situația și să submineze activitatea întreprinderii”, se precizează în reacția Î.S. „Poșta Moldovei”.

Totodată, întreprinderea afirmă că și în anul 2020 am avut o situație similară, când oficiile poștale au activat chiar și 3 zile pe săptămână, din cauza restricțiilor de COVID-19.

„Totodată, este important să menționăm că în urma acestei decizii nu vor avea loc demisionări așa cum s-a vehiculat în presă”, precizează „Poșta Moldovei”.

#Posta Moldovei #angajati #calea ferata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.