Prima țară din lume care ar putea avea doar 4 zile lucrătoare în săptămână. Va fi lansat un proiect pilot

15 Mart. 2021, 16:17
 // Categoria: Actual // Autor:  Fetco Veronica
15 Mart. 2021, 16:17 // Actual //  Fetco Veronica

Spania ar putea deveni una dintre primele țări din lume care săptămâna de lucru va avea 4 zile, după ce guvernul a fost de acord să lanseze un proiect pilot pentru companiile interesate de această idee.

„Cu săptămâna de lucru de patru zile (32 de ore), ne lansăm în dezbaterea reală a vremurilor noastre”, a declarat Iñigo Errejón de la Más País pe Twitter. „Este o idee al cărei timp a sosit”.

Ideea câștigă teren și la nivel mondial. Șusținătorii ideii consideră că acestă procedură va crește productivitatea, va îmbunătăți sănătatea mintală a lucrătorilor și va lupta împotriva schimbărilor climatice, propunerea a căpătat o nouă semnificație pe măsură ce pandemia accentuează problemele legate de bunăstare, epuizare și echilibrul dintre viața personală și cea profesională.

Partidele de stânga din Spania, țară în care o greva de 44 de zile la Barcelona în anul 1919, a transformat țara în una din primele din Europa de Vest care a adoptat ziua de lucru de opt ore, au profitat de această idee. „În Spania, un lucrător muncește mai mult decât indică media orelor de lucru la nivel european, productivitatea din țară însă lasă de dorit”, a spus Errejón. „Consider că faptul de a lucra mai mult, nu este echivalent cu a lucra mai bine”.

Detaliile exacte ale proiectului pilot vor fi stabilite împreună cu guvernul, însă, partidul a propus deja un proiect de trei ani, în valoare de 50 de milioane de euro, care ar permite companiilor să testeze orarul redus cu un risc minim. Costurile incursiunii unei companii în săptămâna de lucru de patru zile, de exemplu, ar putea fi acoperite 100% în primul an, 50% în al doilea an și 33% în al treilea an.

„Cu aceste cifre, considerăm că ar putea participa aproximativ 200 de companii, cu un total de 3.000 la 6.000 de lucrători”, a spus Héctor Tejero de la Más País. „Vrem să vedem o reducere reală a orelor de muncă, fără pierderi de salariu sau a locurilor de muncă”.

Proiectul pilot ar putea începe în această toamnă, deschizând prima inițiativă națională de reducere a orelor de lucru din Europa, de când Franța a început să plafoneze săptămâna de lucru la 35 de ore în 1998.

„Spania va fi prima țară care va întreprinde un proces de o asemenea amploare”, a spus Tejero. „Un astfel de proiect pilot nu a fost întreprins nicăieri în lume”.

Partidul a sugerat că pilotul trebuie să fie monitorizat de un grup de experți, inclusiv reprezentanți ai guvernului, sindicatelor muncitorilor și lobby-urilor de afaceri, care vor ajuta, nu numai la buna funcționare a proiectului, ci și la analiza eficienței acestuia.

Ceea ce speră să vadă Más País este un ecou al experienței Delsol Software, firma din sudul Spaniei care anul trecut a devenit prima din țară care a implementat o săptămână de lucru de patru zile. „Au văzut o reducere a absenteismului, productivitatea a crescut și lucrătorii spun că sunt mai fericiți”, a spus Tejero.

În unele zone ideea nu este acceptată, iar unul dintre liderii din principalele asociații de afaceri din țară a descris ideea ca fiind o „nebunie”.

„Ieșirea din criza cu care se confruntă țara necesită mai multă muncă, nu mai puțină”, a declarat Ricardo Mur de la CEOE.

Pe măsură ce Spania a anunțat că pilotul este deja în curs de dezvoltare, progresele sale sunt urmărite îndeaproape de Marea Britanie și de întreaga lume.

„Săptămâna de patru zile ar fi bună pentru economie, bună pentru lucrători și bună pentru mediu. De ce n-am face-o și pe asta?”, a spus Joe Ryle, un fost consilier al deputatului John McDonnell și un fost ofițer de presă al Partidului Laburist din Regatul Unit.

Realitatea Live

02 Oct. 2022, 05:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
02 Oct. 2022, 05:20 // Actual //  Lupu Eduard

Daunele economice cauzate de oprirea fluxurilor de gaze ruseşti se adună rapid în Europa şi riscă să eclipseze în cele din urmă impactul crizei financiare globale din 2009, scrie Bloomberg.

Bazându-se pe un model al pieţei şi economiei energetice europene, Bloomberg Economics proiectează o contracţie de 1% a produsului intern brut, scăderea începând cu al patrulea trimestru. Dacă lunile următoare vor găzdui o iarnă aspră, iar cei 27 de membri ai Uniunii Europene nu reuşesc să împartă eficient rezervele limitate de combustibil, contracţia ar putea ajunge până la 5%.

Criza este aproape la fel de severă ca recesiunea din 2009. Şi chiar dacă această soartă încă poate fi evitată, economia zonei euro este încă pe cale să-şi petreacă anul 2023 suferind a treia cea mai mare contracţie de la al Doilea Război Mondial, Germania fiind printre cele mai afectate state de pe continent.

„Europa se îndreaptă foarte clar către o recesiune destul de profundă”, a declarat Maurice Obstfeld, un fost economist-şef la FMI, care este acum membru senior la Institutul Peterson pentru Economie Internaţională din Washington.

Perspectivele sumbre împing guvernele, la şapte luni de la izbucnirea războiului în Ucraina, să pompeze miliarde de euro în gospodăriile afectate, în acelaşi timp în care sunt nevoite să intervină financiar pentru a salva companiile lovite de criză, impunând, totodată, o serie de restricţii energetice pentru a amortiza şocurile economice. Şi acele eforturi de salvare ar putea să nu fie încă insuficiente.

Contribuind la presiunea asupra companiilor şi consumatorilor, Banca Centrală Europeană strânge, de asemenea, economia, deoarece noua sa concentrare asupra inflaţiei în creştere determină cea mai rapidă creştere a ratelor dobânzilor din istoria sa. Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a declarat luni că se aşteaptă ca factorii de decizie să ridice costurile împrumuturilor la următoarele reuniuni. Comercianţii sunt de părere că Banca Centrală va impune o creştere de 75 de puncte de bază la următoarea reuniune de politică monetară din 27 octombrie.

„Perspectivele se întunecă”, a spus Lagarde parlamentarilor UE la Bruxelles. „Ne aşteptăm ca activitatea să încetinească considerabil în trimestrele următoare.”
Cu toate acestea, oficialii europeni continuă să facă eforturi substanţiale pentru a evita coşmarul economic de la orizont. Potrivit Bloomberg NEF, eforturile Europei de a cumpăra gaz natural lichefiat ar putea compensa lipsa gazelor ruseşti pentru iarna de anul acesta.

Regiunea ar putea importa cu aproape 40% mai mult GNL în iarna viitoare decât în anul precedent, în timp ce vara viitoare ar putea creşte achiziţiile cu aproximativ 14% pentru a reconstrui stocurile pierdute, a spus BNEF într-un raport publicat marţi. Pe lângă distrugerea cererii din cauza preţurilor mai mari la energie, aceste transporturi sunt suficiente pentru a acoperi oprirea completă a livrărilor ruseşti de la 1 octombrie, se arată în comunicat.

Pentru a obţine combustibil suplimentar, cumpărătorii europeni vor trebui să cumpere cu 90% mai mult GNL decât au asigurat prin contracte pe termen lung, sporind şi mai mult concurenţa cu Asia. Acest lucru va sprijini preţurile globale ale gazelor care au crescut de când Europa a încercat să-şi reducă dependenţa de Rusia, după ce marele furnizor a invadat Ucraina la sfârşitul lunii februarie.

Totuşi, instabilitatea preţurilor la gaze continuă să fie o realitate semnificativ periculoasă. Gazele naturale europene au avansat după patru zile de pierderi, deoarece problemele raportate la conducta Nord Stream, închisă în prezent, au sporit incertitudinea cu privire la viitoarea aprovizionare rusească.

Contractele futures de referinţă au crescut cu până la 6,4%, după ce au scăzut la un minim de două luni la începutul acestei săptămâni. Luni seara, Nord Stream a raportat o cădere de presiune pe ambele şiruri ale conductei şi a declarat că investighează incidentul. Deşi închiderea legăturii nu are niciun impact asupra proviziilor, problema în cauză creşte periculos nervozitatea pe piaţă.

Nord Stream, conducta care circulă sub Marea Baltică, a livrat anul trecut aproape 40% din gazul Rusiei către Europa. Dar Gazprom PJSC a redus fluxurile pe acea rută în mai multe etape începând din iunie, invocând o serie de probleme tehnice, înainte de a opri complet livrările. Nord Stream 2, care trece aproape de prima conductă, a fost construită şi umplută cu gaz anul trecut, dar nu a livrat niciodată combustibil în Europa, pe fondul distanţei dintre Kremlin şi Occident.

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău