Despăgubiri de 96 milioane lei pentru terenurile Ambasadei SUA, contestate de proprietari. ASP: „Totul e conform legii”

Procedura de expropriere a bunurilor de pe terenul destinat construcției noului sediu al Ambasada Statelor Unite ale Americii la Chișinău avansează, iar autoritățile dau asigurări că toate etapele se desfășoară legal și transparent. Agenția Proprietății Publice (APP), instituția desemnată drept expropriator, a venit cu explicații despre stadiul procesului și modul în care sunt stabilite despăgubirile, după ce în presă au apărut informații despre nemulțumirile unor proprietari vizați de procedură.

Potrivit APP, lucrările au fost declarate de utilitate publică de interes național în baza acordului interguvernamental dintre Republica Moldova și SUA, ratificat prin lege, iar Guvernul a mandatat instituția să gestioneze întreg procesul de expropriere.

Reprezentanții agenției subliniază că sunt luate în calcul doar bunurile și drepturile patrimoniale dobândite legal și înregistrate oficial. Construcțiile ridicate fără autorizații sau care nu figurează în acte cadastrale nu pot genera dreptul la despăgubiri din partea statului. Evaluarea imobilelor a fost realizată de un evaluator certificat, selectat prin proceduri legale de achiziție publică.

„Statul acționează exclusiv în baza legii și nu poate substitui cadrul legal cu aprecieri subiective sau criterii emoționale”, se arată în poziția oficială a instituției. APP mai precizează că persoanele vizate au fost informate despre dreptul lor de a contesta sumele stabilite.

În lipsa unor rapoarte alternative de evaluare prezentate de proprietari, comisia de soluționare a întâmpinărilor a menținut cuantumul despăgubirilor calculate inițial. Suma totală stabilită pentru activele expropriate de la proprietari privați este de 96,47 milioane de lei. Banii au fost consemnați integral într-un cont special deschis la Ministerul Finanțelor, iar până acum au fost achitate peste 13,15 milioane de lei.

APP explică faptul că mecanismul de expropriere imediată, cu transferul dreptului de proprietate către stat, este prevăzut expres de lege pentru lucrări de interes public național. Totodată, această procedură nu anulează dreptul foștilor proprietari de a contesta în instanță mărimea despăgubirilor.

De cealaltă parte, mai mulți proprietari de terenuri și imobile din zonă s-au plâns că sumele oferite ar fi mult sub valoarea reală de piață și că evaluările nu ar reflecta pierderile suferite. Unele cazuri sunt deja sau urmează să fie examinate în instanță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#stadionul republican #proprietăți expropriate #evaluare #Ambasada SUA #ASP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.

#datorie #buget #bani