Despăgubiri pentru investitorii americani: SUA analizează o tranzacție neobișnuită cu Lukoil

Banca americană de investiţii Xtellus Partners a propus Trezoreriei SUA ca veniturile strânse din vânzarea activelor străine ale Lukoil să fie utilizate pentru a-i despăgubi pe investitorii americani care au pierdut bani atunci când războiul Rusiei din Ucraina le-a îngheţat participaţiile la Lukoil, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar.

Mai mulţi administratori de active din SUA, inclusiv BlackRock, JP Morgan şi Goldman Sachs, au pierdut miliarde de dolari atunci când au fost nevoiţi, mai întâi să îngheţe şi apoi să îşi deprecieze acţiunile la firme ruseşti, inclusiv Lukoil, după ce Rusia a invadat Ucraina în 2022, scrie Agerpres.

Xtellus a transmis Trezoreriei SUA că vrea să organizeze un schimb de valori mobiliare Lukoil deţinute de investitori americani, într-o vânzare fără numerar înapoi către Lukoil, în schimbul activelor globale ale companiei ruseşti, au declarat pentru Reuters patru surse din apropierea acestui dosar.

Activele internaţionale ale Lukoil, a căror valoare este estimată la 22 de miliarde de dolari, au atras o listă lungă de părţi interesate, de la fondul american de investiţii Carlyle şi până la grupul petrolier Chevron.

Investitorii occidentali deţineau peste un sfert din acţiunile Lukoil înainte de începerea războiului din Ucraina. În prezent, valoarea Lukoil este de aproximativ 50 de miliarde de dolari. Potrivit surselor, plata activelor cu acţiuni ar putea însemna o tranzacţie mai rapidă, deoarece sancţiunile occidentale asupra Lukoil interzic transferurile de numerar către companie.

Potrivit Reuters, Banca Xtellus Partners îi consiliază pe miliardarul american Todd Boehly şi grupul de investitori din Emiratele Arabe Unite, Allied Investment Partners, care au încheiat un parteneriat în cadrul acestei tranzacţii propuse. Dacă propunerea băncii americane va avea succes, Boehly şi Allied Investment Partners ar încerca să vândă activele Lukoil din străinătate, probabil către companii energetice. Cumpărătorii de active ar trebui mai întâi să ajungă la un acord cu Lukoil înainte de a aproba tranzacţia cu Trezoreria americană, au precizat sursele.

Banca de investiţii americană Xtellus a apărut în 2018 după o achiziţie de către echipa managerială a operaţiunilor din SUA ale celei de-a doua mari bănci din Rusia, VTB Capital.

Lukoil are o reţea de peste 5.300 de benzinării în 20 de ţări din întreaga lume, inclusiv în Republica Moldova, precum şi rafinării în Europa. Producţia lor combinată a ajuns anul trecut la 13,5 milioane de tone sau aproximativ 270.000 de barili pe zi, conform raportului anual.

#investitori americani #sanctiuni. sua #Lukoil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA