Misiune specială pentru fostul premier Recean! Președinția îl readuce în joc

Fostul prim-ministru Dorin Recean a fost desemnat în funcția de emisar special al Președintelui Republicii Moldova pentru dezvoltare și reziliență, potrivit decretului semnat de președintele Maia Sandu.

Conform deciziei, emisarul special își va exercita atribuțiile în baza unui mandat distinct, anexat documentului de numire. Funcția are un caracter special și este axată pe consolidarea capacității statului de a face față riscurilor complexe, în special celor de natură hibridă.

Potrivit mandatului, Dorin Recean are misiunea de a contribui la promovarea eforturilor interinstituționale și multisectoriale orientate spre creșterea rezilienței Republicii Moldova și prevenirea amenințărilor la adresa securității naționale. Accentul este pus pe cooperare, coordonare și integrarea politicilor publice în domeniul securității și dezvoltării.

În exercitarea atribuțiilor sale, emisarul special va coopera cu autoritățile administrației publice centrale, instituțiile din sectorul de securitate, reprezentanții societății civile, precum și cu organizații internaționale relevante, pentru a asigura un cadru coerent și eficient de acțiune în domeniul rezilienței.

De asemenea, Dorin Recean va avea rolul de a promova imaginea Republicii Moldova pe platformele și în cadrul inițiativelor internaționale dedicate consolidării rezilienței și securității, acționând în coordonare cu autoritățile competente ale statului.

Mandatul mai prevede și promovarea schimbului de bune practici, atragerea de expertiză, asistență tehnică, finanțări și proiecte strategice naționale și internaționale, menite să consolideze capacitatea de reziliență a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Recean #președinție #maia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.