Shein și Temu, sub asediu fiscal! România introduce taxa. Moldova, în PAS cu vecinii de peste Prut

Începând cu 1 ianuarie 2026, România va introduce o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress (China) sau Trendyol (Turcia). Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul de la București și validat de Curtea Constituțională, care actualizează termenul inițial de aplicare, depășit în noiembrie 2025, scrie antena3.ro.

Noua taxă vine în contextul unei exploziei a comenzilor online extracomunitare. Potrivit Guvernului României, numărul coletelor non-UE livrate zilnic a crescut de peste 50 de ori, ajungând la peste 200.000 de colete pe zi. Pentru anul 2025 se estimează că în România vor intra aproximativ 78 de milioane de colete sub pragul de 150 de euro, în prezent scutite de taxe vamale, cu o valoare medie de 50 de euro per colet.

Măsura este susținută de Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO), care acuză platformele asiatice de concurență neloială față de comercianții locali. Reprezentanții asociației susțin că multe produse nu respectă standardele europene de siguranță și etichetare, dar beneficiază de avantajul lipsei taxelor. Potrivit ARMO, fără această taxă, România riscă pierderi fiscale de peste 10,8 miliarde de lei anual, iar până în 2027 acestea s-ar putea dubla.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele precum Temu, Shein sau AliExpress sunt utilizate pe scară largă, iar autoritățile analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că încasările potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale s-ar putea ridica la peste un miliard de lei, în condițiile actualului volum de importuri mici, fragmentate și slab fiscalizate.

În contextul în care Uniunea Europeană pregătește, la rândul său, o taxă pentru coletele non-UE, iar anual aproximativ 4,6 miliarde de colete tranzitează granițele europene, Republica Moldova ar putea fi nevoită să-și armonizeze politicile fiscale și vamale pentru a limita pierderile bugetare și concurența neloială asupra comercianților locali.

#temu #aliexpress #taxe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.