Dezastru agricol în 2024! 31 de mii de oameni, lăsați fără loc de muncă, iar satele se golesc

Economistul Veaceslav Ioniță avertizează că agricultura Moldovei este într-un declin alarmant, după ce producția agricolă a scăzut cu 15% în 2024, iar în ultimul deceniu sectorul a alternat între 5 ani de creștere și 5 ani de scădere, ajungând acum sub nivelul din 2014.

Cele mai afectate cultur au fost rapița: -60%, porumbul: -47% și sfecla de zahăr: -32%. Singurul sector în creștere este cel zootehnic, cu un avans de 5,7%, însă acesta nu poate compensa pierderile masive din cultura vegetală.

Potrivit economistului, 31.000 de agricultori și-au pierdut locul de muncă în 2024, iar mulți dintre aceștia sunt forțați să migreze spre Chișinău sau peste hotare. Depopularea satelor nu este un mister, spune Ioniță, ci o consecință directă a declinului agriculturii.

În timp ce precipitațiile au scăzut cu 20% în ultimii 10 ani, Moldova continuă să fie țara europeană care folosește cel mai puțin apă pentru irigații. Fără un sistem național de irigații eficient, agricultorii nu au șanse să se redreseze, iar producția agricolă va continua să scadă.

Economistul subliniază că orice strategie pentru revitalizarea satelor trebuie să înceapă cu irigațiile. „Oricine vorbește despre salvarea satelor fără să pomenească irigațiile nu trăiește în realitate”, afirmă Ioniță.

„Dacă Moldova nu investește urgent într-un sistem eficient de irigare, agricultura va continua să decadă, iar satele vor deveni doar o amintire”, a concuzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Ioniță #seceta #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.