Dezvăluire din interior! Gavriliță: Instituții întregi „se odihnesc” peste două luni și își acordă premii peste lege

04 Mai 2026, 11:41
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
04 Mai 2026, 11:41 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță a criticat practicile din unele instituții publice și a acuzat lipsa de responsabilitate în acordarea beneficiilor și în gestionarea timpului de muncă. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, unde oficialul a subliniat că autoritățile pregătesc noua lege a salarizării care vizează corectarea unor dezechilibre din sistem, inclusiv în domeniul pensiilor, concediilor și fiscalității.

„Avem situații în care foarte multe instituții se odihnesc mai mult de două luni pe an, își dau premii și bonusuri mult peste ce prevede legea. Nu putem merge mai departe cu majorări dacă nu există o responsabilitate elementară și o cultură a muncii”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, obiectivul Guvernului rămâne creșterea salariilor pentru funcționarii publici și bugetari, însă aceste majorări trebuie să fie corelate cu performanța și eficiența în muncă.

Ministrul a menționat că procedurile interne pentru noile reforme sunt, în mare parte, finalizate și urmează să intre în consultări în perioada următoare, după care vor fi promovate oficial.

Gavriliță a insistat că statul nu își poate permite să majoreze cheltuielile salariale în lipsa unei discipline clare în instituții, subliniind necesitatea unei schimbări de mentalitate: salarii mai mari trebuie să vină la pachet cu muncă reală și responsabilitate.

Noua lege a salarizării prevede reevaluarea posturilor din sectorul bugetar pe baza pe un „eșantion reprezentativ”, dar este revizuită grila unică de salarizare și estimat impactul financiar aferent. Totodată, este revizuit și cadrul normativ aferent sistemului unitar de salarizare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.