Republica Moldova a intrat într-o zonă economică fără precedent, în care importurile de produse alimentare au depășit exporturile, semnalând o schimbare structurală periculoasă pentru o economie tradițional agrară. Concluzia aparține economistului Veaceslav Ioniță și este bazată pe o analiză a evoluțiilor recente din comerțul agroalimentar .
Potrivit datelor analizate, ruptura s-a produs în trimestrul III din 2024, iar în 2025 diferența s-a adâncit: exporturile au coborât la circa 596 milioane dolari, în timp ce importurile au urcat la aproximativ 800 milioane dolari, generând un deficit de peste 200 milioane dolari.
Economistul avertizează că problema nu este doar comercială, ci structurală. Înlocuirea producției locale cu importuri reduce semnificativ impactul economic. De exemplu, producția internă de carne de porc poate genera până la 8,5 miliarde lei în economie, în timp ce importul aceluiași volum produce doar circa 4–4,3 miliarde lei. Situația este similară și în industria zahărului, unde diferența de valoare economică este de câteva ori mai mare în favoarea producției locale.
Efectele se resimt direct și în bugetul public. Analiza arată că producția locală aduce de 4–6 ori mai multe venituri fiscale decât importurile. În sectorul porcin, statul poate încasa până la 1 miliard lei din producție, comparativ cu doar 250–300 milioane lei din importuri.
Impactul social este la fel de sever. Înlocuirea producției interne duce la pierderea locurilor de muncă și accelerează migrația. Doar în sectoarele analizate, circa 10.000 de locuri de muncă sunt legate de lanțurile valorice locale, iar reducerea acestora contribuie la depopularea zonelor rurale. În prezent, aproximativ 923 de mii de persoane apte de muncă se află peste hotare, iar în grupa de vârstă 24–44 de ani aproape 45% nu mai sunt în țară.
Economistul mai atrage atenția că Moldova pierde valoare adăugată prin exportul de materie primă în locul produselor procesate. Deși agricultura produce suficient, lipsa procesării reduce semnificativ veniturile generate în economie. De exemplu, cultura sfeclei de zahăr aduce venituri de câteva ori mai mari per hectar decât cerealele, dar rămâne insuficient valorificată.
În același timp, crizele sectoriale se transformă rapid în probleme macroeconomice. Pesta porcină din 2025 a redus producția cu circa 35% și a generat pierderi bugetare de aproximativ 200 milioane lei anual, accelerând dependența de importuri.
Analiza mai arată că politicile agricole din Republica Moldova sunt în dezacord cu cele europene, unde producătorii beneficiază de subvenții consistente și mecanisme de protecție a pieței. În lipsa unor măsuri similare, producătorii locali concurează în condiții inegale.
