Deficit alimentar record! Peste 200 de milioane de dolari a pierdut Moldova în doar un an

Republica Moldova a intrat într-o zonă economică fără precedent, în care importurile de produse alimentare au depășit exporturile, semnalând o schimbare structurală periculoasă pentru o economie tradițional agrară. Concluzia aparține economistului Veaceslav Ioniță și este bazată pe o analiză a evoluțiilor recente din comerțul agroalimentar .

Potrivit datelor analizate, ruptura s-a produs în trimestrul III din 2024, iar în 2025 diferența s-a adâncit: exporturile au coborât la circa 596 milioane dolari, în timp ce importurile au urcat la aproximativ 800 milioane dolari, generând un deficit de peste 200 milioane dolari.

Economistul avertizează că problema nu este doar comercială, ci structurală. Înlocuirea producției locale cu importuri reduce semnificativ impactul economic. De exemplu, producția internă de carne de porc poate genera până la 8,5 miliarde lei în economie, în timp ce importul aceluiași volum produce doar circa 4–4,3 miliarde lei. Situația este similară și în industria zahărului, unde diferența de valoare economică este de câteva ori mai mare în favoarea producției locale.

Efectele se resimt direct și în bugetul public. Analiza arată că producția locală aduce de 4–6 ori mai multe venituri fiscale decât importurile. În sectorul porcin, statul poate încasa până la 1 miliard lei din producție, comparativ cu doar 250–300 milioane lei din importuri.

Impactul social este la fel de sever. Înlocuirea producției interne duce la pierderea locurilor de muncă și accelerează migrația. Doar în sectoarele analizate, circa 10.000 de locuri de muncă sunt legate de lanțurile valorice locale, iar reducerea acestora contribuie la depopularea zonelor rurale. În prezent, aproximativ 923 de mii de persoane apte de muncă se află peste hotare, iar în grupa de vârstă 24–44 de ani aproape 45% nu mai sunt în țară.

Economistul mai atrage atenția că Moldova pierde valoare adăugată prin exportul de materie primă în locul produselor procesate. Deși agricultura produce suficient, lipsa procesării reduce semnificativ veniturile generate în economie. De exemplu, cultura sfeclei de zahăr aduce venituri de câteva ori mai mari per hectar decât cerealele, dar rămâne insuficient valorificată.

În același timp, crizele sectoriale se transformă rapid în probleme macroeconomice. Pesta porcină din 2025 a redus producția cu circa 35% și a generat pierderi bugetare de aproximativ 200 milioane lei anual, accelerând dependența de importuri.

Analiza mai arată că politicile agricole din Republica Moldova sunt în dezacord cu cele europene, unde producătorii beneficiază de subvenții consistente și mecanisme de protecție a pieței. În lipsa unor măsuri similare, producătorii locali concurează în condiții inegale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #alimente #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat a Republicii Moldova a ajuns la 143,09 miliarde de lei la sfârșitul lunii mai 2026, cu peste 10,3 miliarde de lei mai mult decât la sfârșitul anului trecut. Datele Ministerului Finanțelor arată însă că nu doar volumul datoriei crește, ci și riscurile asociate administrării acesteia.

Potrivit datelor publicate, două dintre limitele de risc stabilite chiar de Guvern prin Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)” au fost deja depășite.

Astfel, ponderea datoriei cu rată variabilă a dobânzii a ajuns la 61,1%, peste plafonul maxim de 60% stabilit de autorități. Totodată, 95,8% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă ajung la scadență în decurs de un an, peste limita de 90% prevăzută în programul de administrare a datoriei.

În schimb, alți indicatori rămân în limitele asumate. Ponderea datoriei scadente într-un an este de 34,4%, sub plafonul de 35%, iar maturitatea medie a datoriei de stat este de 7,2 ani, peste pragul minim de șase ani.

Structura datoriei arată că 59,6% reprezintă datorie externă, iar 40,4% datorie internă. La sfârșitul lunii mai, datoria de stat reprezenta aproximativ 37% din PIB-ul prognozat pentru anul 2026.

Datele mai relevă și o creștere a costurilor de deservire a datoriei. În primele cinci luni ale anului, statul a achitat 1,72 miliarde de lei pentru serviciul datoriei interne și 705 milioane de lei pentru cea externă, în total peste 2,42 miliarde de lei.

În același timp, structura datoriei externe continuă să se modifice. Pentru prima dată, ponderea împrumuturilor cu dobândă flotantă a ajuns la 51,9% și au depășit-o pe cea a împrumuturilor cu dobândă fixă, care a coborât la 48,1%, ceea ce expune bugetul într-o măsură mai mare la eventuale creșteri ale ratelor internaționale ale dobânzilor.

Datele Ministerului Finanțelor mai arată că aproape 90% din datoria externă este contractată de la creditori multilaterali, iar principalii finanțatori sunt Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții.

#minister #datorie #plati